Angajații timișeni de la „Finanțe Publice” au protestat pe holurile instituției atât joi, cât și vineri, 10 și 11 august. În primă fază, protestele spontane porniseră la nivel național, la Ministerul Finanțelor, dar au fost preluate și de angajații din mai multe direcții județene de finanțe publice. Revendicările sindicaliștilor sunt în general unele mai vechi: egalizarea salariilor la nivelul maxim, în funcție de grade și gradație, și de schimbarea grilei de salarizare. Strict legat de ordonanța pentru reducerea cheltuielilor bugetare care ar urma să fie aprobată în această lună, ar exista și anumite îngrijorări privind disponibilizările și tăierile de salarii.

Acțiunile din aceste zile de la sediul ANAF Timișoara au aparținut sindicatului Fintim, afiliat la nivel național sindicatului SedLex. Potrivit reprezentanților Fintim, în aceste zile au protestat aproximativ 90% dintre angajații prezenți la serviciu. Alt sindicat local, SindFISC, analizează și el pașii legali pentru organizarea unor acțiuni de protest.

Revendicările sindicaliștilor

Pe de o parte, sindicaliștii din Finanțe Publice au vorbit de posibile proteste încă din luna mai. Discuțiile s-au întețit la finalul lunii iulie și au culminat cu acțiunea spontană de joi, de la Ministerul Finanțelor, în urma apariției în spațiul public al unor variante de draft al ordonanței de urgență de reducere a cheltuielilor bugetare. Potrivit unor estimări ale SedLex, ar fi protestat 15.000 de oameni.

„Azi, 10 august 2023, la Ministerul Finanțelor a avut loc ședința Consiliului Național al Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe convocat de urgență în urma apariției proiectului Ordonanței de urgență privind reducerea cheltuielilor bugetare, care conține prevederi referitoare la:

• Plafonarea sporului de condiții vătămătoare la 1000 de lei;

• Indemnizația de hrană nu se mai acordă celor cu venitul brut peste 10.000 lei;

• Voucherele de vacanță nu se mai acordă celor cu venitul brut peste 10.000 lei:

• Anularea posturilor vacante – Desființarea biroului și funcției de șef birou – Normative personal: 10 funcții de execuție pentru serviciu, 20 de funcții de execuție pentru direcție, 40 funcții de execuție pentru direcție generală.

Ultima formă prevede posibilitatea conducătorului instituției să decidă dacă oferă o funcție de execuție șefului de birou/serviciu a cărui funcție se desființează. Dacă oferă o funcție și nu exista una vacantă, toți cei care ocupă o funcție de execuție în structură vor intra la concurs, structura urmând să se diminueze cu minim un post.

Liderii sindicatelor județene membre, prezenți la ședința Consiliului Național, au hotărât să respingem în totalitate acest proiect, care, dacă ar fi aprobat în forma actuală, ar duce la diminuarea veniturilor cu 700 de lei (pe medie) și la pierderea locurilor de muncă.

Această solicitare se adaugă celorlalte 2 revendicări specifice, respectiv:

– Egalizarea salariilor la nivelul maxim în plată pe fiecare funcție, grad profesional și gradație în cadrul sistemului fiscal

– Introducerea în noua lege a salarizării a familiei ocupaționale «finanțe» și a unei grile de salarizare corespunzătoare complexității activității desfășurate” se arăta într-un comunicat de presă al SedLex din 10 august.

Aproximativ aceleași îngrijorări și revendicări aferente au avut și reprezentanții altui sindicat din domeniu: Sindicatul Național Finanțe Publice – SindFISC.

Promisiuni din partea ministrului

Vineri, 11 august, a avut loc o întâlnire între ministrul Marcel Ioan-Boloș și reprezentanții a patru organizații sindicale din minister. Au fost convenite, printr-un proces verbal semnat inclusiv de ministru, cinci prevederi.

„Urmare acestei întâlniri a fost încheiat un proces verbal asumat de participanți (minister și 4 organizații sindicale) care cuprinde următoarele prevederi:

1. La nivelul MF și instituțiilor subordonate nu vor exista disponibilizări. Pentru funcțiile de conducere desființate vizate reorganizării se vor asigura posturi de nivel inferior, fie din cele existente, fie prin transformarea postului dacă nu exista posturi vacante. Totodată, menționăm că până la acest moment nu a fost asumată o formă oficiala a proiectului de OUG pentru a se putea discuta pe un text concret;

2. Elaborarea unui proiect de act normativ până la data de 21 august 2023 pentru egalizarea salariilor de bază la nivelul maxim aflat în plată, luând în calcul și salariile stabilite prin instanțele judecătorești;

3. Întreprinderea de MF a tuturor măsurilor legale necesare pentru cuprinderea în viitoarea lege a salarizării a familiei ocupaționale Finanțe;

4. Formarea unui comitet de lucru din reprezentanți MF și sindicate cu scopul de a elabora și implementa Statutul finanțistului;

5. Înființarea prin reorganizarea structurilor de pregătire profesională existente în MF și ANAF a unui Institut Național de Fiscalitate;

Ministerul va organiza sesiuni periodice de consultări intre MF și reprezentanții sindicatelor pentru urmărirea implementării măsurilor”, se arată într-o informare a SindFISC.

În principiu, acest proces verbal ar trebui să răspundă, cel puțin temporar, cerințelor sindicaliștilor, însă liderii de la București au trimis documentul în teritoriu, așteptând în perioada minivacanței dintre 12 și 15 august părerile membrilor. În cazul în care acestea ar fi majoritar negative, s-ar putea continua acțiunile de protest. În comunicatul SedLex, de exemplu, se menționa că va fi organizat „în data de 22 august 2023, între orele 8,30-10,30, protest cu încetarea lucrului, în fața tuturor sediilor instituțiilor din cadrul sistemului fiscal: DGRFP, AJFP, Direcții/birouri vamale, direcții antifraudă” și că „protestele vor continua din data de 24 august 2023, în funcție de evoluția eventualelor discuții cu reprezentanții Guvernului”.

„Ordonanța austerității”

Vă amintim că guvernul își propune să reducă deficitul bugetar prin adoptarea a cel puțin două OUG-uri: unul cu reducerea cheltuielilor bugetare și altul cu măsuri fiscale, la care ar putea să adauge și un al treilea care să contribuie la reducerea evaziunii fiscale. Scopul ar fi ca deficitul bugetar să nu treacă de cel de anul trecut, 6,2%, lucru ar putea duce la blocarea fondurilor europene. Cele două, și în mod special cea privind reducerea cheltuielilor bugetare, au fost numite și „ordonanțele austerității”.

Critici asupra acestor măsuri fiscale, pentru mediul privat, au venit din mai multe direcții. De exemplu, au prezentat opinii pesimiste sau critice reprezentanții Universității Politehnice din Timișoara (UPT) sau Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș. Acesta din urmă a purtat ulterior și o dispută de la distanță cu Alfred Simonis, în privința Stadionului Dan Păltinișanu, liberalul arătându-se îngrijorat că, odată cu reducerea cheltuielilor bugetare, ar putea fi oprită și construirea acestuia. Social-democratul, însă, a considerat această ieșire ridicolă, promițând o hotărâre de guvern în acest sens. Ulterior, au oferit un punct de vedere și liderii USR Timiș.

Cu privire la ordonanța privind reducerea cheltuielilor bugetare, au transmis critici și reprezentanții Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație. Pe scurt, sindicaliștii spun că măsurile de austeritate vehiculate în spaţiul public reprezintă „un mesaj de falsă responsabilitate”. Alți sindicaliști, cei din Asistență Socială și Protecția Copilului, au amenințat și ei cu posibile acțiuni în stradă.