Dosarul este instrumentat de procurorii DIICOT Ploiești, iar obiectul său îl face evaziunea fiscală și spălarea de bani. Polițiștii de la Crimă Organizată au descins în 28 de locații din județele Prahova, Ilfov, Giurgiu, Cluj, Satu Mare, Brașov, Brăila, precum și în București.
Suspecții se pare că ar fi folosit mai multe firme fantomă controlate prin interpuși, societăți cu care ar fi semnat mai multe contracte fictive privind livrări de bunuri sau prestări de servicii, informează Mediafax.
Printre societățile percheziționate se află și Romprest, firma care lucrează la reabilitarea centrului istoric din Timișoara. De asemenea, Florian Walter, cel care controlează societatea, este și el vizat de anchetă, iar locuința îi este percheziționată.
Societatea Romprest se ocupă de una dintre cele mai importante lucrări care au loc la ora actuală în Timişoara. Este vorba de proiectul privind reabilitarea centrului istoric al oraşului, un proiect în valoare de 15 milioane de euro derulat de primărie cu finanţare europeană.
Romprest Service a câştigat licitaţia organizată de Primăria Timişoara pentru acest proiect şi a început execuţia lucrărilor în toamna anului 2013. Şase firme au participat la respectiva licitaţie, adjudecată de Romprest. Procedurile de achiziţie publică nu au fost lipsite de probleme la proiectul privind reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric, au fost contestații și procedurile s-au lungit.
În cele din urmă, în 2013 a fost semnat contractul cu Romprest, societatea bucureşteană fiind cunoscută îndeosebi pentru activitatea desfăşurată în domeniul salubrităţii. Primarul Nicolae Robu a vorbit despre riscul să se piardă o parte din banii europeni pentru că proiectul a demarat cu întârziere, dar ulterior a anunţat că s-a convenit cu firma care se ocupă de lucrare ca termenul de execuţie să fie scurtat, astfel încât proiectul să poată fi dus la bun sfârşit până în iulie 2015.
Acum, oficialii municipalităţii au anunţat că acest lucru nu va fi posibil, dar că lucrările din Cetate se vor finaliza până la finele anului. Firma s-a înscris şi la cea de-a doua licitaţie organizată de municipalitate în cadrul aceluiaşi proiect, pentru punerea în valoare a vestigiilor arheologice descoperite în centru, care nu este încă finalizată. Acest nou contract este estimat la peste 3 milioane de euro.
Primarul Nicolae Robu a afirmat că nu cunoaşte detalii despre problemele cu care se confruntă Romprest, dar că a avut o relaţie de colaborare în general bună cu reprezentanţii societăţii până acum.
„Nu ştiu despre ce este vorba, dar sper ca ceea ce se întâmplă să nu se răsfrângă negativ asupra implementării proiectului nostru. În rest, este problema instituţiilor specializate ale statului să-şi facă datoria. Proiectul privind reabilitarea centrului istoric este unul foarte greu şi relaţia a decurs bine, cu această observaţie, că firma nu are forţă de muncă suficientă la capitolul meşteri pietrari şi nu reuşeşte tot timpul să asigure aprovizionarea cu materiale la capacitatea necesară. Dar habar n-am ce fac ei în interiorul firmei, nu pot să mă pronunţ”, ne-a declarat Robu.
UPDATE: Omul de afaceri Florian Walter, care controlează Romprest, nu a fost găsit de anchetatori în timpul percheziţiilor făcute la sediul firmei şi la locuinţele suspecţilor, însă se pare că încă este în România, fiind dat în consemn la frontieră.
Anchetatorii DIICOT au anunţat că în urma descinderilor vor fi duse la audieri 50 de persoane. În total, poliţiştii şi procurorii au făcut 27 de percheziţii la sediile Romprest şi la locuinţele persoanelor suspecte.
“Liderul grupării se sustrage urmăririi penale, sunt indicii că este în ţară şi oricum ne-am luat măsurile necesare să rămână în ţară, oriunde s-ar afla. A fost dat în consemn”, a precizat Giorgiana Hosu, procurorul şef adjunct al DIICOT, citată de Mediafax.
Cel care nu a fost găsit însă este chiar omul de afaceri Florian Walter, cel care controlează Romprest, însă anchetatorii cred că el încă este în ţară, fiind dat în consemn la frontieră.
Anchetatorii au dispus şi măsuri asiguratorii pe bunuri mobile şi imobile, precum şi pe conturi ale suspecţilor.
Şeful Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, Claudiu Cucu, a declarat că acesta este un caz început în noiembrie 2012, în care prejudiciul este foarte mare.
În timpul percheziţiilor au fost ridicate sume de bani de ordinul sutelor de mii de lei, în mai multe valute.
În acţiune au fost implicaţi 120 de poliţişti şi 65 de autoturisme, fiind sprijiniţi de Jandarmeria Bucureşti. Anchetatorii au cooperat în acest caz cu Direcţia Generală Antifraudă şi Serviciul Român de Informaţii.
Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, citate de Mediafax, printre persoanele urmărite penal în acest dosar sunt şi Nicolae Capră, unul dintre finanţatorii echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, trimis în judecată de DIICOT într-un alt dosar de evaziune fiscală, şi soţia acestuia, Cristina Capră.
Sursele citate au precizat că, în perioada 2012 – 2013, firma Romprest ar fi fost implicată într-un lanţ de tranzacţii comerciale fictive al căror rol era fie de a reduce baza de impozitare, fie de a beneficia de returnări ilegale de TVA. Astfel, procurorii anchetează modul în care Romprest angaja forţa de muncă folosită în oraşele în care societatea are contracte pentru salubrizare cu autorităţile publice locale.
Anchetatorii au stabilit că mare parte dintre angajaţii firmei de salubritate lucrau la negru, iar pentru a justifica şi a deduce banii plătiţi muncitorilor, Romprest încheia contracte cu alte firme, care la rândul lor încheiau contracte cu alte societăţi, până se ajungea la “un eşalon patru”.
“Eşalonul patru din aceste firme trimitea forţă de muncă către Romprest pe hârtie. Odată ce primea factura de intrare, Romprest urma să plătească. Şi atunci eşalonul unu, adică Romprest, plătea către eşalonul doi, doi către trei şi firmele din eşalonul trei plăteau către eşalonul patru. Şi atunci firmele din eşalonul patru scoteau banii la sacoşă, invocând achiziţii de fier sau alte tranzacţii comerciale şi banii se întorceau la negru, cu sacoşa, la eşalonul unu, adică la Romprest. Cam acesta e mecanismul”, au declarat surse din rândul anchetatorilor.
Sursele citate mai spun că în acest lanţ comercial fictiv erau folosiţi oameni de încredere ai lui Florian Walter, care fie găseau administratori de firme dispuşi să intre în acest lanţ comercial, fie înfiinţau firme în acest scop pe numele unor persoane dispuse să aibă calitatea de administrator în acte, în realitate firmele fiind controlate de apropiaţii lui Walter. În acest lanţ comercial au fost folosiţi administratori de firme cetăţeni ungari sau un administrator din Republica Moldova.
Conform anchetatorilor, relaţiile comerciale dintre firmele lui Capră şi cea a lui Walter nu au legătură cu forţa de muncă folosită de Romprest, ci cu materialele folosite. Astfel, Romprest ar fi cumpărat, fictiv, câteva mii de tone de clorură de sodiu de la o firmă administrată de Cristina Capră, care achiziţionase, tot doar în acte, clorura de sodiu de la firma soţului ei, Nicolae Capră, care o cumpărase, la rândul său, de altă firmă controlată tot de el. Scopul tranzacţiei ar fi fost acela de a raporta în contabilitate cheltuieli pentru a reduce baza de impozitare.
Prejudiciul estimat în acest dosar este de 20 de milioane de euro, procurorii punând măsuri asiguratorii de 18 milioane de euro pe bunuri ce aparţin firmei Romprest, au precizat sursele citate.
UPDATE 2. Noi detalii în cazul Romprest. Firma ar fi achiziţionat fictiv 3.000 de tone de clorură de calciu.
Noi detalii sunt scoase la iveală de anchetatorii în cazul firmei care reabilitează centrul istoric al Timişoarei. Din informaţiile adunate de DIICOT reiese că firma controlată de Florian Walter, de negăsit în acest moment, ar fi achiziţionat pe acte 3.000 de tone de clorură de calciu, bugetul statului fiind fraudat astfel, în doar două luni, cu 20 de milioane de lei. Furnizorul mărfii ar fi fost firma controlată de omul de afaceri Nicolae Capră.
Procurorul şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Giorgiana Hosu, a declarat că investigaţiile din acest dosar vizează operaţiuni nereale şi circuite financiare fictive realizate în perioada 2012-2014 de către reprezentanţi de la 30 de societăţi comerciale.
Giorgiana Hosu a precizat că numai în două luni s-a fraudat bugetul de stat cu aproximativ 20 milioane de lei, prin achiziţionarea fictivă a aproximativ 3.000 de tone de clorură de calciu.
„În anul 2012, reprezentantul Romprest SA a creat un circuit fictiv format din patru societăţi comerciale, pentru a ascunde provenienţa reală a unei mari cantităţi de clorură de calciu, în fapt de provenienţă intracomunitară, şi pentru a-şi crea avantajele fiscale, constând în TVA şi impozit pe profit. În acest circuit fictiv a fost cooptată o societate coordonată de Capră Nicolae, în calitate de furnizor al mărfii. Scriptic, aproximativ 3.000 de tone de clorură de calciu au fost livrate în două luni, între cele patru societăţi comerciale, fără documente, fără mijloace de transport, fără delegaţii. Practic, în cele două luni, Romprestul a prejudiciat bugetul de stat cu 20 de milioane de lei”, a spus procurorul şef adjunct al DIICOT, citată de Mediafax.
Şeful Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, Claudiu Cucu, a precizat că acea cantitate de clorură de calciu era importată fictiv din Bulgaria, prin firme fantomă.
În urma investigaţiilor, DIICOT a dispus începerea urmăririi penale faţă de 23 de suspecţi, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani, alte 25 de persoane fiind duse la audieri în calitate de martori.
Citiți principiile noastre de moderare aici!