La Cornești se fac încă cercetări la o structură amplasată în apropierea porții de est a fortificației. Aici au fost găsite mai multe dovezi despre existența unei civilizații, fiind descoperite diferite fragmente ceramice sau de bronz.

Una dintre porțile fortificației, reconstituite

Zona de fortificație care se întinde pe mai mult de 1.000 de hectare este în atenția autorităților județene, pentru a conserva și valorifica zona. Reprezentanții Consiliului Județean Timiș vor să atragă publicul, reconstituind o poartă a fortificației, realizând ateliere în aer liber și spectacole. Se dorește și înființarea muzeului de la Cornești.

„Am avut o întâlnire cu directorul Muzeului din Berlin alături de directorul Muzeului Național al Banatului legat de acest subiect și cred că putem pune în valoare această descoperire unică în acest peisaj temporal prin câteva elemente care pot atrage publicul. Am descoperit aici câteva aici câteva tipuri de vase, de așezări din perioada neolitică, am descoperit câteva urme de animale, inclusiv mamuți, care ar putea fi foarte atrăgătoare prezentate într-o formă care să suscite interesul publicului. De aceea putem găsi o reconstituire a acelor așezări așa cum au fost ele în perioada bronzului târziu, case de lut. Am dori să facem un punct muzeal la Cornești în primă fază și să reconstituim una din porțile de acces la fortificație, asta pentru anul 2023, iar apoi să găsim formule să adăugăm în fiecare an ceva nou ca punct de atracție pentru turiști”, spune Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș.

Fortificația de la Cornești datează de pe vremea Troiei. Despre includerea sitului de la Cornești – Iarcuri în patrimoniul UNESCO se vorbește de ceva timp, fortificația îndeplinind toate criteriile pentru clasarea sa, fiind necesară doar existența unui punct muzeal sau bază de cercetare, care se va concretiza în muzeul de la Cornești. Interesante sunt și „valurile de pământ”, cunoscute drept malurile turcești, care redau rezistența fortificației în fața posibililor atacatori.

Cercetarea arheologică sistematică de la Cornești – Iarcuri a fost inițiată în anul 2007, de dr. Alexandru Szentmiklosi (care a decedat la începutul anului 2019) și dr. Bernhard Heeb, arheolog al Muzeului de Pre si Proto-istorie din Berlin. Săpăturile de anul acesta se desfășoară sub îndrumarea dr. Ioan Bejinariu, dr. Bernhard Heeb și a lui Andrei Bălărie – șef secție Arheologie. „Valurile de pământ” au avut deasupra palisade, înălțimea de aproximativ 4 metri și adâncimea șanțurilor de apărare de 2,7 m până la 4,7 m fiind descurajatoare pentru orice potențial agresor.

„Forțificația găsită pe aceste hectare a funcționat aproximativ 500 de ani. Cele 4 ziduri, după cercetare, s-au dovedit a fi făcute în jurul anului 1.500. î.Hr., acum 3.500 de ani. În anul 1.000 î. Hr. au fost scoase din uz. Fortificația a funcționat la sfârșitul epocii bronzului, într-o lume în care a funcționat Troia, lumea miceniană și imperiul hitit. Vorbim despre o vreme frământată, cu tulburări și multe războaie. Datorită dimenisunii foarte mari, fortificația a ridicat probleme multor cercetători. Cetatea nu a avut doar un rol defensiv, ci și unul de expunere al puterii unei comunități, a unei elite războinice. Liderul a fost suficient de puternic, încât a putut să coordoneze activitatea de construire a cetății. Cetatea încetează activitatea, odată cu apariția metalurgiei fierului, când apare o nouă tehnologie de obținere a armelor și uneltelor”, spunea Alexandru Szentmiklosi despre fortificația de la Cornești.

Cetatea de la Cornești are patru incinte fortificate, dispuse concentric.

editor Dan Oancia