Mai mulți locuitori de pe strada Blaise Pascal din Dumbrăvița au semnat o petiție prin care au cerut autorităților locale să ia măsuri urgente pentru remedierea problemei. Petiția a fost semnată și de locuitori de pe străzile adiacente (str. Isaac Newton, str. Tehnicii), deoarece praful ridicat de mașini este dus de vânt pe o rază foarte mare, afectându-i și pe aceștia.

Strada în cauză a devenit din ce în ce mai circulată în ultimii ani. La aceasta se adaugă faptul că drumul face legătura între Centura de Nord a Timișoarei și sensul giratoriu de pe str. Petofi Sandor (Dumbrăvița), iar astfel GPS-urile, pentru a simplifica traseul, le recomandă șoferilor să circule pe Blaise Pascal.

Asfaltarea străzii, misiune imposibilă

Asfaltarea străzii ar reprezenta, desigur, o rezolvare în mare parte a problemei, reducând semnificativ nivelul de praf ridicat. Însă dincolo de faptul că această procedură ar putea dura destul de mult – până la lansarea licitației, găsirea unei firme interesate de lucrare, respectiv finalizarea ei – autoritățile locale nu pot interveni întrucât aproape jumătate din drum le aparține unor proprietari privați.

„Nu putem interveni deoarece jumătate din drum aparține unor persoane private. Doar jumătate din stradă este proprietatea comunei Dumbrăvița. Este foarte complicat de intervenit așa, în condițiile în care nu poți să faci ce ar trebui. Plus că, strada este folosită ca stradă de trafic, dar ea nu are grad de ocupare. Jumătate din stradă nu este construită. Noi am încercat să prioritizăm lucrările de investiții în infrastructura rutieră pe străzile care sunt locuite în proporție mult mai mare. Și primul criteriu, mai ales, este cel de legalitate – toată strada ar trebui să fie în proprietatea comunei Dumbrăvița pentru a fi asfaltată”, a explicat pentru Tion primarul Horia Bugarin.

Viceprimarul Sergiu Grui a declarat la rândul lui că pe strada respectivă se va putea interveni doar în momentul în care aceasta ar aparține în totalitate comunei.

„Nu suntem proprietari pe toată lungimea străzii Blaise Pascal, așa cum arată ea în momentul de față. Există bucăți de drum în proprietate privată – ele sunt deschise circulației publice – și din această cauză nu putem investi bani pentru amenajare.

Pe partea de drum deținută de noi am intervenit cu piatră pentru a reduce disconfortul […] încercăm inclusiv să introducem strada pe un plan de reabilitare și amenajare, cu fonduri guvernamentale, însă asta durează un pic. În februarie am pietruit ultima dată, urmează o nouă tură”, a spus Sergiu Grui.

De asemenea, viceprimarul a mai atras atenția că pe stradă nu s-ar fi putut face un singur sens, asfaltat pe porțiunea deținută de primărie, deoarece administrația nu vrea să se lanseze în realizarea unor lucrări incomplete.

„Noi ca și administrație, atunci când facem lucrări, vrem să le facem complet. Vrem să atacăm toată trama stradală, ceea ce include realizarea trotuarelor, a pistelor de biciclete unde este cazul, a spațiilor verzi, relocarea utilităților etc. Pentru strada Blaise Pascal ar fi foarte greu să facem acest lucru pe lungimea drumului. Ne-am apuca de lucrări doar dacă drumul ar aparține în totalitate comunei Dumbrăvița”, a mai transmis edilul.

Poate fi bucata de drum aflată în proprietate privată donată Primăriei Dumbrăvița? Da. Poate fi donată, iar conform celor transmise de viceprimarul Sergiu Grui, se vor purta discuții și tratative cu proprietarii în vederea realizării acestui lucru. Însă și asta va mai dura…

Alte soluții

Calmatoare rutiere? Nu se pot monta. Acestea au primit aviz negativ din partea Poliției Rutiere, considerându-se a fi un obstacol pe drum.

Stropirea străzii? Există o problemă și aici. Strada Blaise Pascal, nefiind asfaltată, nu a fost inclusă în contractul semnat cu firma care a câștigat licitația pentru spălarea și măturarea străzilor. Cum firma trebuie să intervină strict conform procedurii convenite, nu poate intra și pe Blaise Pascal, cel puțin nu fără semnarea unui act adițional.

„Vom discuta cu firma care a câștigat licitația pentru spălarea și măturarea străzilor și vom vedea cum ar putea interveni. Dacă nu se poate, vom găsi noi alte soluții”, a mai declarat pentru Tion viceprimarul Sergiu Grui.

Singura măsură luată recent de administrația locală a constat în restricționarea vitezei, urmând ca în viitorul apropiat să fie montate indicatoarele de limitare a vitezei la 30 km/h, astfel încât mașinile – mai ales cele de mare tonaj – să nu mai ridice atât de mult praf atunci când trec pe strada respectivă.

Praful, un pericol pentru sănătate. Mai ales pentru copii

Praful generat de trafic reprezintă mai mult decât o simplă bătaie de cap. Expunerea la microparticule (PM10 și PM2,5) are consecințe negative asupra sistemului respirator.

Potrivit Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului din România, PM10 și PM2,5 sunt un tip de particule în suspensie, formate dintr-un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

Acestea provin inclusiv din traficul rutier, care contribuie la poluarea cu pulberi, iar inhalarea lor afectează în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii și astmaticii.

„Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură […]. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil”, explică specialiștii Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului.

Poluarea cu pulberi poate genera probleme respiratorii sau agrava pe cele deja existente.

„Când vorbim despre poluarea cu praf trebuie să extindem puțin arealul și să vorbim și despre poluarea cu praful din emisiile generate de traficul de mașini, de traficul și mediul industrial. Vorbim despre așa-numitele particule fine și extrafine (PM10 și PM2,5) care ne pot afecta pe termen mediu și lung starea de sănătate pulmonară”, spune medicul Cristian Oancea, managerul Spitalului Victor Babeș din Timișoara.

Acesta atrage atenția că, în unele situații, afectarea pulmonară este iremediabilă.

„Studiile au arătat că persoanele care locuiesc în case care au legătură cu traficul de mașini mai intens suferă de afecțiuni respiratorii precum tusea, fenomene tusigene repetate, dispnee, la care în timp se adaugă o afectare pulmonară iremediabilă.

În plus, poluarea cu aceste microparticule – foarte multe dintre ele care țin de smog, pulberi toxice – conțin substanțe cancerigene, iar riscul de a dezvolta o neoplazie crește la persoanele care stau în astfel de medii, cu particule toxice, cu praf, comparativ cu persoanele care locuiesc în medii mai curate”, explică medicul Cristian Oancea.

De altfel, Cristian Oancea a făcut un studiu alături de un doctorand de la clinica Victor Babeș, montându-le detectori de microparticule unor pacienți cu bronhopneumopatie cronică obstructivă. Au descoperit că exacerbările problemelor acestor pacienți sunt mult mai devastatoare.

„Pacienții care au contact îndelungat cu praf, pulberi, microparticule, fac exacerbări repetate, mult mai accentuate, față de persoanele care locuiesc într-un mediu mai curat”, a mai spus pentru Tion medicul Cristian Oancea.

De asemenea, în literatura de specialitate au fost identificate corelații între expunerea la praful generat de traficul rutier și înrăutăţirea simptomelor astmului, apariția carcinoamelor și afectarea cardiovasculară.

Ce trebuie să știm înainte de achiziționarea unei noi locuințe

Cum astfel de situații nu sunt singulare, ci probleme există la tot pasul – mai ales unele care nu pot fi rezolvate cu una cu două, cum vedem din exemplul de mai sus – reporterii Tion au contactat un avocat care să le explice cititorilor câteva lucruri esențiale pe care ar fi bine să le cunoască înainte de achiziționarea unei noi locuințe.

I. La ce trebuie să fim atenți din punct de vedere legal atunci când cumpărăm o nouă casă?

În primul rând, trebuie să facem o deosebire între achiziția unui teren în vederea construirii și achiziția unui teren cu casă existentă deja pe acesta.

În ambele cazuri, primul lucru de verificat este actul de dobândire a terenului de către vânzător (contract de vânzare, certificat moștenitor, contract donație etc.) și extrasul de carte funciară al imobilului scos la data analizării situației imobilului (nu mai vechi, cum de multe ori se practică, pentru că pot apărea modificări și în ultimele 10 zile).

Acesta se obține de oricine de la OCPI și ne arată: proprietarul/coproprietarii, regimul de folosință al imobilului (teren arabil, curți, construcții etc. ori pentru case – casă de locuit, SAD – spațiu cu altă destinație etc), dacă acesta se află în extravilan sau în intravilan, dacă există sarcini (un eventual uzufruct, ipotecă, servituți asupra terenului etc.) sau notări (litigii cu privire la imobil, promisiuni de vânzare anterioare etc).

De exemplu, dacă există un drept de uzufruct asupra imobilului notat în favoarea unei persoane, deși prin cumpărare ați deveni proprietarul imobilului, nu veți avea dreptul de a folosi imobilul cât timp o altă persoana deține un drept de uzufruct asupra acestuia.

În cazul în care se achiziționează un teren în vederea construirii unei case pe acesta, trebuie prioritar analizat dacă acel teren este în intravilanul sau în extravilanul unei localități și dacă este construibil ori dacă are o altă categorie de folosință, precum arabil, fânețe, pășune etc. Aceste aspect se pot observa dintr-un extras de carte funciară care indică atât categoria de folosință a terenului, cât și dacă acesta este în intravilan ori în extravilan.

În măsură în care anumite modificări nu s-au operat în cartea funciară, se pot cere informații de la primărie, ocazie cu care se poate afla tot de la primărie regimul de înălțime permis în zona respectivă, destinația zonei respective (zonă de locuințe, zonă de servicii, zonă industrială etc). Dacă nu sunt permise construcții de locuințe în zona respectivă, degeaba terenul este construibil.

Totodată, trebuie analizat dacă există alte impedimente juridice sau fizice pentru o viitoare construcție. O problemă mare pe anumite terenuri o reprezintă, de exemplu, existența unor linii de înaltă tensiune, pentru că în proximitatea acestora nu se poate construi. Dacă acestea sunt pe mijlocul terenului, pot afecta tot terenul. Terenul trebuie vizionat și fizic pentru a vedea ce construcții există în apropriere și dacă, de exemplu, nu apar astfel de linii de înaltă tensiune fizic pe teren, deși nu există nicio astfel de mențiune în CF.

Se recomanda totodată să se solicite vânzătorului o adeverință obținută de la primărie care să ateste că terenul nu este revendicat, că nu este expropriat sau în curs de expropriere, că nu se afla în proprietate de stat și un certificat de urbanism pentru construire pentru a vedea condițiile solicitate de către primărie pentru obținerea autorizației de construire a unei case.

Nu îl ultimul rand, trebuie verificat dacă terenul are acces la drumul public. Dacă nu are acces la drumul public, trebuie verificat dacă beneficiază de o servitute de trecere cu piciorul respectiv auto și de servitute de trecere pentru utilități asupra unui sau mai multor terenuri care să asigure acces la calea publică.

În măsură în care se achiziționează o casă cu teren, pe lângă verificarea actului de dobândire a terenului, a extrasului de carte funciară, a accesului la drumul public ori existenta unei servituți, trebuie solicitată și autorizația de construire și proiectul pe baza căruia s-a emis autorizația și documentele privind recepția clădirii în vederea intabulării.

Dacă vânzătorul nu este și constructorul clădirii (putând fi un cumpărător ulterior al acesteia), se poate ca acesta să nu dețină aceste documente și atunci ele pot fi obținute din arhiva OCPI sau din arhiva primăriei. Trebuie analizat dacă s-a respectat proiectul și dacă a fost sau nu atacată cumva autorizația de construire în instanță. Este foarte posibil că o casă intabulată să ajungă ulterior într-o situație de demolare dacă se anulează autorizația de construire și nu se poate intra în legalitate altfel decât prin demolarea clădirii.

Existența accesului la drumul public (direct sau prin intermediul altui teren pe care este notată o servitute) este importantă și pentru racordarea imobilului la utilități. Dacă totuși s-a obținut autorizație de construire, deși terenul nu avea acces la calea publică sau o servitute asupra unui teren care are acces la calea publică, racordarea la utilități poate deveni o problemă ulterioară.

Situația diferă de la caz la caz și uneori este necesară și recomandat consultarea unor specialiști pentru analiza situației juridice a terenului (unor avocați, juriști, topografi, etc), a explicat pentru Tion Zoltan Nemeth – avocat.

II. Cum poate fi verificat istoricul unui teren sau imobil?

După cum vedem mai sus, istoricul proprietății unui imobil (clădire, teren sau ambele), se poate consulta cel mai ușor prin solicitarea unui extras de carte funciară.

Avocatul Zoltan Nemeth ne spune că de la OCPI poate fi solicitat un extras de CF in extenso – acesta fiind extrasul care atestă fiecare înregistrarea în cartea funciară a acelui imobil. Prin înregistrare ne referim la transferuri de proprietate, ipoteci, intabulări de construcții, executări, litigii etc.

III. Cum ne putem asigura că avem drept de servitute și ce ne conferă acesta? Pe ce perioadă?

Dreptul de servitute, explică avocatul Zoltan Nemeth, poate exista prin simpla lipsă de acces la calea publică, dar important este să verificăm dacă acesta a fost recunoscut printr-un contract sau printr-o hotărâre judecătorească.

Revenim la extrasul de carte funciară pentru imobilul în cauză și pentru imobilul asupra căruia ar trebui să există dreptul de servitute și se cere actul în baza căruia s-a constituit servitutea.

Conform art. 755 alin. 1 din Codul Civil: Servitutea este sarcina care grevează un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar.

Conform art. 617 din Codul Civil: Proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.

Trecerea trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce cele mai puține prejudicii.

Dreptul de trecere este imprescriptibil. El se stinge în momentul în care fondul dominant dobândește un alt acces la calea publică.

Astfel, dreptul de trecere este imprescriptibil (fără termen) până în momentul în care se va dobândi altă cale de acces la calea publică.

Dacă dreptul de servitute nu este încă recunoscut juridic, trebuie consultat un jurist și un topograf și văzut cum s-a ajuns în această situație în care terenul în cauză nu are acces la drumul public, pentru a vedea pe unde se poate obține dreptul de servitute. Dacă lipsa de acces la drumul public este generată de lotizarea terenului, se va putea obține servitute numai de la cel care a făcut această lotizare ori cine a cumpărat de la acesta terenul pe care s-ar fi făcut accesul în lipsa lotizării, chiar dacă pe la un alt vecin ar fi mai simplu sau mai direct.

Întinderea și modul de exercitare a dreptului de trecere sunt determinate prin trei modalități:

1. prin înțelegerea parților,
2. prin hotărâre judecătorească,
3. printr-o folosință continuă pe timp de 10 ani a unei anumite căi de acces.

IV. Poate fi limitat dreptul de servitute în anumite condiții?

Avocatul Zoltan Nemeth ne spune că da, există și astfel de situații. Conform art. 617 din Codul Civil, citat mai sus, dreptul de trecere trebuie stabilit în așa fel încât să se facă în condiții de natură să aducă o minimă stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra terenului ce are acces la calea publică, beneficiarul servituții de trecere putând fi obligat și la plata unei despăgubiri către proprietarul terenului asupra căruia se solicită servitutea.

V. Este indicat să cerem informații despre PUZ?

Da. Analiza PUZ (dacă există, pentru că nu orice zonă este reglementată printr-un PUZ) poate ajuta la stabilirea destinației zonei și a regimului construcțiilor, ne mai transmite Zoltan Nemeth. Trebuie verificat dacă nu există cumva și un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD), care are un caracter de reglementare pentru o parcelă, în relație cu terenurile învecinate.

Prin urmare, vedem cât de important este să analizăm istoricul unui teren sau imobil înainte de a face o achiziție, pentru a nu ne trezi în situații care ne periclitează sănătatea sau siguranța.

foto: cititor Tion