În 2 septembrie 1898, Împăratul Franz Joseph, înconjurat de un roi aurit de miniștri și generali austrieci, coboară în gara Buziaș. Din acea clipă istorică, modesta localitate de pe apa Surgașului începe să urce pe orbita faimei și a strălucirii.
Vreme de 50 de ani, „Perla Banatului” va fi perla Europei Centrale, de o frumusețe și-o eleganță păstrate până în 1948.
O stațiune care a eclipsat cândva Karlovy Vary, coasta Dalmației și multe stațiuni din Italia, Buziașul cel intrat azi prea mult în penumbră își pregătește un nou traseu ascendent.
Astfel, vineri, Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș (APDT) și Primăria Orașului Buziaș relansează în acest an tradiția concertelor de fanfară sub denumirea „Promenadă la Buziaș”.
„ADPT, cu sprijinul CJ Timiș și al Primăriei Buziaș va susține organizarea a zece concerte de fanfară, pe perioada întregii veri, din două în două săptămâni”, a afirmat Delioara Barbu, directorul APDT Timiș.
Daniel Didovici, cel care a alcătuit fanfara din Buziaș, spune că se bucură că parcul a fost revitalizat.
„Ne bucurăm că s-a revitalizat parcul din Buziaș, chiar și foișorul în care muzica de fanfară va cânta muzică de promenadă, începând cu muzică clasică, în stil modern, până la evergreen-uri, chiar muzică de divertisment. Fanfara noastră este creată pe scheletul fostei fanfare militare, dar acum am întinerit cu studenții de la Conservator, chiar și cu elevii de la liceul de muzică. Vă dorim audiție plăcută de fiecare dată când ajungeți prin Buziaș”, a spus Daniel Didovici.
Proiectul propus de Asociația pentru Promovarea Turismului Timiș are două componente. Una este de promovare a turismului durabil în Timiș prin intermediul călătoriilor cu trenul și, în această componentă, au fost realizate o hartă digitală și una fizică ce cuprind șase destinații sub invitația „Descoperă Timișul cu trenul!” Este o componentă dezvoltată de APDT Timiș în 2021 – Anul European al Căilor Ferate și cuprinde o listă de destinații accesibile pe calea ferată din Timișoara.
După orașul Lugoj, ca principală atracție propusă de APDT Timiș pentru vizitare folosind trenul, sunt cuprinse orașele Buziaș, Jimbolia, Făget, Sânnicolau Mare și Deta. Există conexiuni dese și foarte bune care permit promovarea acestor călătorii de o zi, inclusiv în școli, pentru activități de tipul Săptămâna altfel, sau excursii cu grupul pentru ghizii sau agențiile de turism.
O a doua componentă a proiectului se referă la revitalizarea turismului în stațiunea Buziaș, un oraș cu o veche tradiție, istorie și cultură ce așteaptă să fie repuse în valoare.
„Am venit la Buziaș, să vă prezentăm două proiecte la care lucrăm în anul acesta. Primul este «Descoperă Timișul cu trenul». Vrem să aducem în vederea tuturor turiștilor, în special a timișorenilor, faptul că pot face o călătorie de o zi, împreună cu familia, împreună cu școala, cu învățătorii, cu educatorii, excursii în județ. Ai putea să iei trenul la Sânnicolau Mare, să poți vedea acolo castelul și muzeele care sunt deschise în oraș. Poți să mergi cu trenul la Jimbolia, știm cu toții că este un oraș micuț, frumos, dar cu cele mai multe muzee din județul nostru. Tot cu trenul putem ajunge în sud, în Deta, în Gătaia, în Recaș, Făget și Lugoj și, nu în ultimul rând, la Buziaș, unde am venit și noi astăzi (n.r. – ieri) cu trenul.
Fondul European de Mediu, Agenția Europeană de Mediu, chiar ne încurajează să folosim acest mijloc de transport în comun, pentru că este cel mai puțin poluant. Știți că sunt multe avantaje să veniți cu trenul, unele mici dezavantaje pe care le-am resimțit împreună în călătorie, dar nu ne focusăm pe ele, ci vedem doar partea plăcută, timpul pe care îl petreci în plus este un timp în care ai ocazia să cunoști călătorii, să citești mai atent cartea sau să-ți termini capitolul din carte. Toate aceste aparent mici probleme pot să devină oportunități.
Ne bucurăm să reînviem tradiția fanfarei, APDT contribuie cu 20.000 lei, Primăria Buziaș cu 5.000 lei, total proiect 25.000 lei. Ne luăm angajamentul că vom continua această tradiție an de an. Sperăm cu această ocazie să aducem în atenția cât mai multor timișeni programul dumneavoastră și să aveți o cât mai mare audiență la spectacolele de fanfară”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Timiș, Alexandru Proteasa.
Programul concertelor de fanfară
Două trompete, un tenor, un trombon și o tubă vor învălui promenada în ritmuri de vals, tango, polka, evergree-uri, muzică clasică transpusă în stil modern și piese muzicale interpretate în stil dixieland.
Spectacolele vor avea loc sub Colonadă, lângă Izvorul Iosif și Grădina bănățeană, din două în două săptămâni, în zilele de duminică, de la ora 12,00 astfel:
28 mai, ora 11 – în cadrul manifestărilor Zilele Colonadei și Festivalul Veveriței
12 și 26 iunie – ora 12
10 și 24 iulie – ora 12
14 și 28 august – ora 12
11 și 25 septembrie – ora 12
9 octombrie – ora 12, în cadrul manifestării Festivalul papricașului.
„Buziașul are o tradiție, o atestare încă din anul 1819, a fost prima atestare ca și stațiune balneo-climaterică. A avut de-a lungul istoriei două perioade de dezvoltare și spunem noi că acum începe cea de-a treia perioadă. Perioada Imperiului Austro-Ungar, când împăratul Franz Josef a avut primele investiții mari în oraș și când a avut ca dezvoltare însăși această colonadă care este cea mai mare, unica alee acoperită din Europa, cu 533 de metri lungime. A fost construită pentru împărăteasa Sissi și pentru toți cei care doreau să vină la tratament în perioada respectivă. A doua mare dezvoltare a fost în perioada anilor 70, când a avut loc dezvoltarea turismului de masă la nivelul României. Atunci s-a construit zona hotelieră, zona hotelurilor care azi au o capacitate de peste 1.000 de locuri, dacă luăm toate hotelurilor în componența lor.
Suntem în plin proces investițional de reabilitare a infrastructurii turistice, a parcului, a tot ce înseamnă străzi adiacente, infrastructură, alei pietonale, cu piatră de granit, iluminat de interior, mobilier urban și nu numai. Un proiect de 4,86 milioane de euro, pe care l-am început în 2018, ca și parte de proiectare, ca și construcție fizică, anul trecut. Anul acesta, sperăm că în luna noiembrie să finalizăm în proporție de cel puțin 90%. Contractul este până anul viitor, în luna septembrie, dar constructorii doresc să-l finalizeze mai repede”, a declarat Sorin Munteanu, primarul orașului-stațiune Buziaș.
Astăzi la Buziaș se tratează bolile cardiovasculare, boli ale sistemului nervos central, tulburări neuro-psihice, afecțiuni ale tubului digestive, afecțiuni ale rinichilor și căilor urinare, boli de nutriție și metabolism și afecțiuni ginecologice.
Particularitatea stațiunii este dată și de concentrația aerului, similară unei locații situate la o altitudine de 900 de metri. Acest fenomen se datorează parcului dendrologic din Buziaș. Cele 20 hectare adăpostesc o mulțime de specii rare de copaci, cel mai important fiind platanul. Aceștia permit ionizarea aerului și creează binecunoscuta „alee a ionilor negativi”, o atracție turistică pentru orice persoană afectată de stres deoarece concentrația de ioni ajută la instalarea unui efect calmant asupra sistemului nervos.
În afara acestor cure, însă, turiștii se pot bucura în Buziaș de oferte de cazare și servicii complexe, ce includ acces la piscină, saună, jacuzzi și salină.
„Timișorenii pot să vină chiar un weekend la Buziaș, nu numai o zi, pentru că au ce să facă, există soluții de tratament, soluții de relaxare pe weekend, există zonă de SPA, există zonă de agrement, se pot plimba în parcul dendrologic și cred că Buziașul poate să dea un semnal că se mișcă lucrurile. Este efortul binevenit, pentru că văd laolaltă atât actorii importanți, ca să spunem așa, care pot să revitalizeze partea de turism, dar și mijloacele de informare, să duceți mai departe vestea că în Buziaș se mișcă lucrurile”, a afirmat Leontin Gheorghe, directorul Stațiunii Buziaș.
Restaurantele din oraș pot satisface poftele cele mai diverse, iar cramele de pe Dealurile Silagiu sunt o atracție de neratat.
Cramele de pe dealul Silagiului
Supranumit „satul așezat pe trei văi”, Silagiu are un hotar deluros, foarte productiv, în care se cultivă viță de vie și face parte din unul dintre cele cinci centre viticole ale Banatului – regiunea viticolă din jurul Buziașului.
Dealul Silagiului găzduiește cinci crame care produc vinuri autohtone, din struguri proprii și care oferă vizitatorilor ocazia de a organiza degustări, vizitarea cramei și organizarea de evenimente: Crama Agape Artă&Natură; Crama Aramic; Crama Dealul Dorului, Crama Thesaurus și Domeniile Sera.
Alte atracții turistice la Buziaș sunt expoziția de păpuși și Colecția de costume populare Iulia Troceanu.
foto: Tion
Trimite articolul
XFoarte faina inițiativa, îmi surâde ideea de a promova mersul cu trenul , dar mai este de lucru la partea de material rulant și infrastructura feroviară a standarde occidentale. Mult succes!
-
mai intai sa nu puta trenurile a urina, apoi putem avea fantezii cu turismul in romania
De acord si cu trenul merita o vizita pana la Buzias dar de la gara cu ce pana in centru ?? Cam mult pe jos. Ar trebui un microbuz la fiecare tren, eventual sambata si duminica si in perioada cand vin pensionarii la bai, pana atunci ramane intrebarea CU CE MERGEM DE LA GARA PANA IN PARCUL RECENT RENOVAT ?
-
In 1974 a fost desfiintat trenul mic care pleca din gara si ajungea pana la remiza din parcul bailor. A fost inlocuit cu un autobuz. Astazi primaria ar putea cumpara un mijloc de transport propriu care sa asigure legatura gara-statiune, aprox. 2.5 km. Dar in Romani nimeni nu gandeste sa investeasca eficient pentru viitor astfel incat sa readuca prestigiul de odinoara al statiunii
-
Brancusi a mers pe jos pana la Paris!
Dincolo de poezia cu Ce a fost, astazi avem imaginea panoramica a neputintei, lipsei de imaginatie PENTRU CA ACOLO UNDE NU SADESTI — NU RASARE!…Sa afle si Werner, Fritz si Itzik !
-
Pana acum au fost psd-istii acolo. Cine e Werner, Itzik, sosocare? Ce treaba are Fritz cu Buzias-ul, tontrus?
-
Dimineata la 6:41 ai tren.desteptarea!!
-
Werner e Presedintele, Itzik probabil David Saranga, Ambasadorul Israelului, care a primit recent doctorat Honoris Causa la UVT.
-
-
proputler, probelarus, proxirus, proorbanovarus, cu fonduri UE a fost reabilitat. Nimic de dat inapoi! In schimb, rusii tai s-au cam imbogatit de pe urma contractelor incheiate de bombonel cu putler prin intermediul lui dugin adus de kalin georgescov! Basca le-au si falimentat dupa ce si-au umplut buzunarele! Ca sa nu zicem ca le-au si vandut dezvoltatorilor adusi tot de ei!
daca nu ar fi tragica situatia acestui orasel ar fi chiar comic articolul scris mai sus . sa ajungeti sa comparati Buziasul un satuc care a fost declarat orasel Spa resort in perioada interbelica , cu renumitul Karlovy Vary care este declarat ca Spa resort si in secolul al 13 lea si cel mai mare complex spa din timpurile noastre :)))) ..
De ce nu se poate vizita și Muzeul stațiunii??? Cu ceva ani în urmă, era deschis și am putut vedea exponate interesante!
Parcul are potential insa spatiul verde este neingrinit, multe dintre aleile din parc nu sunt pavate, sunt foarte putine banci…
-
Ce gluma buna, vizitati parcul sa va rupeti gatlejul cand alunecati pe aleile inguste pavate cu piatra cubica colturoasa si alunecoasa dupa ce v-ati imbaiat in strandul fantoma al statiunii in apa “termala” incalzita de la soare. Comuna balneara e maxim ce se poata spune despre aasa zisul oras balnear plin cu un parc plin odinioara de leandri, palmieri si alti copaci pastrati peste iarna in serele orasului din care azi s-a ales praful , patrimoniul orasului fiind vandut rand pe rand de primarii USListi ce s-au perindat la conducere si la care nimeni nu a mai dat socoteala.
Ba, voi sunteti nebuni!!! A fost careva recent la Buzias, arata ca Mariupol, parcul e dezastru, de la gara in oras nu ai mijloc de transport. Strazile in lucru nu sunt terminate de ani buni, maidanezi in parc si bălării cat casa. Oricum e la modă in tot judetul sa nu se tunda iarba si buruienile din localități. Spor la promovare. Si cât mai multe festivaluri cu mizerie si aglomeratie in jur. Ca de scris e usor. Cu articole plătite.
Peste o sapta-Luna Sa mergem cu trenul la Deta.Vin Werner, Fritz si Itzak