Sinagoga din cartierul Cetate a fost construită între anii 1863-1865 la inițiativa rabinului Mauriciu Hirschfel. Clădirea a fost proiectată de arhitectul vienez Ignatz Schuhmann în stil eclectic, și maur.

Edificiul a beneficiat de două inaugurări oficiale, iar la a doua, din 7 mai 1872, a participat și împăratului Franz Josef I.

Fațada este placată cu cărămizi aparente și plăci ceramice. Clădirea are două turnuri și o cupolă. În interior, există o orgă Wegenstein instalată în 1866.

În anul 1985, sinagoga din cartierul Cetate a fost închisă din cauza degradării și a scăderii populației evreiești.

Sinagoga din Cetate, al cărei proces de restaurare nu este finalizat, a fost redeschisă vineri, la ora 13, printr-o ceremonie la care participă oficialități și membri ai comunității.

Printre cei prezenți se numără primarul Timișoarei, Dominic Fritz, ÎPS Ioan Selejan Mitropolitul Banatului, vicepreședintele Bundestag, Katrin Göring-Eckardt, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, dar și Marius Constantin Budăi, ministrul Muncii.

Dominic Fritz și Marcel Ciolacu au dezvelit împreună placa Sinagogii din Cetate.

De asemenea, prezent la redeschidere este și cel mai vârstnic membru al comunității evreiești din Timișoara. Acesta are 96 de ani.

Silviu Vexler, deputat al Comunității Evreiești, a mulțumit forumului german și deputatului Ovidiu Ganț pentru sprijinul oferit la reabilitarea Sinagogii din Cetate.

La rândul ei, Luciana Friedman președintele Comunității Evreiești din Timișoara a spus că este recunoscătoare celor care au făcut posibilă minunea ca membri comunității să se roage din nou în sinagoga din Timișoara.

„Doar o comunitate vie, deschisă și optimistă are disponibilitatea de a ridica sau a reclădi lăcașuri de cult. Libertatea religioasă include și dreptul de a construi lăcașuri de cult. Statul român acordă o atenție deosebită cultelor religioase”, a transmis Victor Opaschi secretarul de stat pentru Culte.

Marcel Ciolacu consideră că acest moment subliniază nevoia de toleranță și deschidere.

„Îmi doresc ca pe viitor acest monument cultural să fie un catalizator pentru sporirea comunității, intens decimată în secolul trecut. Reprezentanții comunității evreiești contribuie substanțial la dezvoltarea economică, îmbogățirea vieții culturale și a identității noastre. Deci, este în interesul nostru, al tuturor, ca această comunitate să își recapete strălucirea și să își mențină istoricul, tradițiile. În aceste momente dificile este necesar să ne întoarcem spre valorile fundamentale. De aceea, evenimentul de astăzi capătă valențe sporite în ceea ce privește evidențierea nevoii de solidaritate, toleranță, deschidere, de combatere a derapajelor extremiste”, a transmis Marcel Ciolacu, la Timișoara.

Vasile Dîncu a precizat că luam parte la un gest de cultură și umanitate excepțional.

„Este o lumină deschisă în tavanul întunecat al lumii noastre. Părintele Bartolomeu Anania spunea ca a crescut iarba pe cărările dintre noi. Să readuci la viață acest monument arată respect față de trecut și de viitor. Ceea ce s-a întâmplat în trecut este un rău inexprimabil. Faptul că suntem cu toții aici este o dovadă că ne interesează ce se întâmplă în jurul nostru și ne interesează și viitorul. Am crezut într-o pace eternă, am făcut o diplomație fără perspectivă și am crezut, am ascuns răul care exista în această perioadă și am crezut că totul va fi bine, nu va mai exista crimă, nu va mai exista război și că lucrurile vor merge spre un progres pentru care nu trebuie să facem nici jertfe și nici să acționăm […] Răul poate să se banalizeze, răul se poate banaliza nu pentru că este ceva banal, ci pentru că poate fi făcut de oameni care la un moment dat nu înțeleg mersul lumii, care sunt robi ai unui sistem care în fața problemelor evadează în ură. Ura, câteodată este o emoție mai puternică care uneori unește mai mult decât iubirea […].

Astăzi ne dăm seama tot mai mult că indiferența poate să ucidă. Ne lovim de o teorie care a apărut despre neutralitate. Primesc zilnic zeci de mesaje să nu sprijinim Ucraina pentru că nu este treaba noastră, că de ce să intrăm noi într-un conflict. Este treaba noastră a fiecăruia. Sigur că totalitarismele au greșit atunci când au construit vinovății colective, găsind dușmani comuni, dar astăzi putem să spunem un singur lucru, nu suntem toți vinovați, dar suntem toți responsabili”, a spus ministrul Apărării Naționale.

Gabriel Croitoru, la vioara care i-a aparținut lui George Enescu, și Dragoș Mihăilescu, la pian, au interpretat două piese.

„Timișoara nu ar fi ceea ce este fără secole de contribuții a intelectualilor evrei din acest oraș. Timișoara este ceea ce este și datorită Comunității Evreiești – și pentru asta vă mulțumim! Vă mulțumesc pentru perseverența voastră, pentru că această multiculturalitate de care suntem atât de mândri, aceste valori nu vin întotdeauna ușor. Uneori nu există pace fără tensiuni, uneori nu există respect fără certuri. Ne amintiți odată cu această renovare, care nu a fost nici ea simplă, că merită să luptăm pentru valorile noastre, mai ales atunci când este greu. Aceasta este moștenirea cu care vrem să pășim în 2023, când Timișoara va fi Capitală Culturală Europeană. Vom avea de spus povestea Timișoarei, care este și povestea României: diversitatea, respectul, diferențele noastre sunt o sursă de inovare și prosperitate”, a transmis primarul Dominic Fritz.

„Venind spre Sinagogă, mi-au trecut prin minte câteva cuvinte din Scriptură, din Vechiul Testament. Intrând aici, am văzut o parte din Cortul lui Moise unde s-au rugat strămoșii dumneavoastră în pustiu. Am văzut și văd apoi o parte din altarul pe care l-a ridicat Regele David pe stâncă la Ierusalim. Văd apoi o parte din Templul lui Solomon, din templul refăcut de Zorobabel, din templul rezidit apoi de Irod cel Mare. Cam aceasta ar fi, în concepția mea, o parte din sinteza acestei sinagogi. Ea duce și a dus peste veacuri cuvântul Lui Dumnezeu, unde a fost poporul lui Israel răspândit în lume – iată și aici, în Banat, la Timișoara. În urmă cu 150 de ani, în această sinagogă, pe lângă comunitatea evreiască și Împăratul de la Viena, erau reprezentanții tuturor cultelor pe care îi vedeți astăzi aici – semn al fraternității, al bunei înțelegeri care se afla acum 150 de ani în Timișoara și care, Slavă Lui Dumnezeu, o păstrăm și astăzi. Dar să mergem în 1948, când toate cultele de aici din Timișoara s-au rugat pentru izbânda Revoluției de la 1848. Iată că în momentele de cumpănă în istoria și cultura civilizației europene, creștini și evrei se rugau pentru același țel și drum. Răsfoind presa noastră bisericească de peste 200 de ani, am găsit acolo și evenimente petrecute și în comunitatea evreiască, locală, dar și de peste ocean. Știți ce s-a mai găsit prin arhivele, câteodată tăcute, ale vremii? Că anumiți bărbați, înstăriți, evrei, au contribuit la construirea și reabilitarea unor biserici de aici. Iată cum nu numai prin vorbă, ci și în fapt, comunitățile creștine și evreiești de aici s-au înțeles. Îl rugăm pe Bunul Dumnezeu al Păcii să își reverse pacea peste Israel, pentru că de pacea din Israel depinde și o parte din pacea din inimile creștinilor. Să reverse Dumnezeu pace peste țara noastră și să stingă focul dintre frații noștri de la Răsărit”, a fost mesajul lui ÎPS Ioan Selejan.

De vineri, vreme de două săptămâni, Sinagoga din Cetate va putea fi vizitată de timișoreni și turiști. Lăcașul de cult a fost închis în ultimii 40 de ani.

Foto: Tion

Pe aceeași temă:

FOTO. Se redeschide Sinagoga din Cetate, aflată în renovare. Va putea fi vizitată timp de două săptămâni

Vicepreședintele Bundestag, Katrin Göring-Eckardt, în vizită la Primăria Timișoara