Sinagoga Nouă din Fabric a fost construită între anii 1897-1899 în stil eclectic, cu elemente neo-maure, gotice și elemente de stil neo-renascentist italian. Aceasta, însă, nu mai este folosită propriu-zis din anii 80. Pentru a putea fi renovată, clădirea de pe strada Episcop Joseph Lonovici a fost preluată de Primăria Timișoara printr-o hotărâre de consiliu local aprobată marți, 17 octombrie. Potrivit HCL-ului, primăria va intra în administrarea imobilului pe o perioadă de 49 de ani. Pe scurt, ar avea toate drepturile unui proprietar propriu-zis, fără cel de vânzare a imobilului. Se va întoarce după.

„Pentru a putea fi redat comunității ca obiectiv turistic și cultural și îndeplinirea destinației imobilului după preluarea în administrare (desfășurarea activităților/evenimentelor social-culturale, galerii de artă, spații expoziționale, etc) se vor efectua lucrări de întreținere, reabilitare, reparații la imobil din surse proprii sau atrase din fonduri structurale. (…)

Pentru respectarea prevederilor legale privind protejarea monumentelor istorice, conformarea la Strategia Culturală a Municipiului Timișoara cu scopul de-a dezvolta turismul bazat pe patrimoniu şi pe evenimente culturale majore, care să atragă vizitatori şi să transforme oraşul şi regiunea într-un pol cultural cu largă deschidere internațională și atributele Consiliului Local de-a asigura cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind cultura și conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice și strategia culturală a Municipiului Timișoara, preluarea în administrare a administrare a imobilului – Sinagoga Fabric și a terenurilor descrise și încheierea contractului de administrare se va face pe o perioadă de 49 de ani”, se arată în documentația anexată hotărârii.

Clădirea Sinagogii, clasată în listele de protecție naționale ca monument istoric sub codul de clasare TM-II-m-B-06128, este amplasată în zona de protecție istorică denumită Ansamblu urban „Fabric” (II). Aceasta a apărut, de altfel, și pe lista de 25 de clădiri-monument selectate de World Heritage Found dintre peste 300 de aplicații. De altfel, organizația a și trimis recent un reprezentant la Timișoara, fiind promis un prim ajutor pentru punerea în siguranță.

Evenimentul, marcat prin prezența deputatului minorității evreiești

Hotărârea luată marți de consilierii locali a fost marcată și printr-un eveniment formal, în prezența lui Silviu Vexler, deputat al minorității evreiești prin funcția sa de președinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Acesta i-a dăruit primarului Dominic Fritz o machetă simbolică și a primit, la rândul său, un dosar cu hotărârea de consiliu local amintită.

„Din nou, legătura între comunitatea evreiască și Timișoara a fost confirmată și întărită. Astăzi preluăm, ca Municipiul Timișoara, în administrare Sinagoga Fabric, una dintre cele mai frumoase sinagogi din țară. O sinagogă care a dat caracter acestui cartier. Faptul că o preluăm într-o stare avansată de degradare cu fermul angajament nu doar că vom opri această degradare, ci o vom și reabilita pentru a o reda comunității este și un semn de recunoaștere față de comunitatea evreiască. Aceasta a construit la propriu și la figurat Timișoara de care ne bucurăm astăzi, împreună cu multe alte etnii, dar a avut o contribuție enormă.

Faptul că acum este rândul nostru ca oraș să ajutăm, să salvăm un patrimoniu comun nu se putea potrivi mai bine în niște vremuri în care din nou comunitatea evreiască din toată lumea este sub asalt. În acest sens, vreau să spun foarte clar că Timișoara stă ferm alături de evrei, nu doar ce cei din Timișoara, ci din toată lumea și mai ales din Israel. Responsabilitatea nu este doar o responsabilitate pentru niște ziduri și o clădire frumoasă, ci este și o responsabilitate pentru valorile noastre comune, pentru toleranță, atitudine fermă împotriva antisemitismului și pentru o conviețuire pașnică. Mă bucur că Timișoara transmite astăzi acest semnal, așa cum l-a emis atunci când s-a construi aceasta”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Despre momentele prin care trec evreii din întreaga lume a vorbit și deputatul Silviu Vexler. Acesta a ținut să mulțumească atât primăriei și primarului, cât și reprezentanților minorităților etnice din Timișoara. Acestea reprezentate la evenimentul de joi de deputatul germanilor din România, Ovidiu Ganț, și fostul deputat al minorității sârbe din România, Slavoliub Adnagi. Tot Vexler a amintit și de deschiderea altei clădiri monument care a aparținut comunității evreiești, Sinagoga din Cetate.

„Am ajuns astăzi aici după un drum foarte lung și anevoios, marcat de fiecare dată de-a lungul anilor de o tentativă eșuată sau de o speranță care s-a năruit. Primul și cel mai importat lucru este că, în acel imobil care s-a construit din speranță, a rămas speranța și continuă să emită speranțe și mai târziu. Nu puțini au fost cei care au abandonat încrederea că urmează să se facă ceva. Am dorit ca, atunci când proiectul a început, imobilul în ansamblul său, dar mai ales istoria pe care o are în spate, să fie redat întregii comunități locale, ceea ce cred că este și scopul principal, chiar dacă rămâne din punct de vedere cultural un lăcaș de cult iudaic. (…)

Poate că nu este întâmplător că acest moment, chiar dacă el era planificat de mult, se întâmplă poate în una dintre cele mai negre perioade prin care poporul evreu din întreaga lume a trecut de la Holocaust încoace. Nu este o comparație exagerată. (…) Dar chiar și în cea mai neagră zi, chiar și în cea mai întunecată noapte trebuie să existe un moment de speranță, care este dat de Dumnezeu întâmplător oamenilor. Și așa s-a nimerit, ca momentul de suflet, momentul frumos de astăzi, să aducă un simbol de speranță și de lumină pentru întreaga lume, într-un moment în care comunitățile evreiești din întreaga Europă sunt, practic, sub asediu, sunt închise. Ieri au fost trei atacuri teroriste îndreptate asupra unor comunități evreiești din Europa. Când totul este închis, în România, în Timișoara, o sinagogă care părea pierdută și uitată revine din nou la viață. Este cea mai bună emblemă pe care acest oraș cu totul deosebit o poate avea în momentul de față. Pentru noi, comunitățile evreiești de oriunde am fi, este un motiv de mândrie. (…) Restaurarea acestei sinagogi este un tribut adus timișorenilor în primul rând, timișorenilor care nu au uitat contribuția comunității evreiești, care nu și-au uitat propria istorie”, a declarat și Silviu Vexler.

Starea din prezent a clădirii

Despre istoria recentă a acestei clădiri a vorbit mai mult Luciana Friedmann, președintele comunității evreiești din Timișoara. Potrivit acesteia, sinagoga nu a mai funcționat din ani 1980. Pentru o scurtă perioadă, aceasta a fost dată printr-un comodat Teatrului Național, însă acesta nu a avut resursele financiare necesare reabilitării sale. Pe urmă, au mai fost doar „discuții și speranțe”.

„Astăzi se împlinește un vis de generații al comunității noastre. Mulțumesc domnului primar pentru mesajul pe care l-a dat în această zi, de solidaritate pentru toți oamenii raționali, pentru toți cei care îmbrățișează democrația și valorile umaniste în aceste momente. A fost un vis de generații, a fost un vis al comitetului nostru de conducere, al federației noastre, ca această sinagogă să revină la frumusețea ei de odinioară. Nu va fi, desigur, un loc de rugăciune, va fi un loc dedicat comunității largi a orașului, va fi un loc de întâlnire culturală. Noi nu putem decât să fim bucuroși. (…)

Edificiul lui Lipót Baumhorn, un nume important al întregii regiuni, care a edificat și clădiri importante din Timișoara, cum este și Liceul «Carmen Sylva», Rectoratul Politehnicii – Palatul Lloyd – sau Palatul Apelor. Un arhitect care a marcat această zonă își regăsește opera arhitecturală renovată. Este o emoție și o mulțumire extraordinară pentru noi”, a adăugat și Luciana Friedmann.

În primă fază, clădirea va fi pusă în siguranță prin închiderea găurilor prin care intră apa și păsările și prin lucrări de urgență la acoperișul care este în pericol să pice. În continuare, primăria va colabora cu arhitecți din Franța, cu Facultatea de Arhitectură din Timișoara, cu comunitatea, dar și cu echipa de arhitecți care a lucrat în 2013 la un prim proiect. De abia ulterior vor fi definite funcțiunile clădirii. A dat mai multe explicații despre starea tehnică a clădirii Roxana Pătrulescu, experta pe arhitectură a primăriei, cea care conduce Biroul Reabilitare Cartiere Istorice și Monumente.

„Împreună cu echipa de arhitecți care au lucrat pe documentația din 2013, de intervenție asupra clădirii, urmează să realizăm o serie de lucrări pentru punere în siguranță. O dată, la nivelul învelitorii urmează fie să înlocuim perimetral o parte din tabla fălțuită sau să aplicăm o membrană hidroizolantă pentru a opri apa pluvială să se infiltreze în interior și să creeze și mai mari stricăciuni. Cel mai probabil, urmează ca la planșeul chiar de deasupra intrării să intervenim pentru punere în siguranță. Vor fi câteva lucrări structurale, fie înlocuirea grinzilor de lemn sau intervenții cu grinzi metalice, astfel încât acel planșeu să nu colapseze în totalitate. Sigur, vor fi lucrări de decolmatare a scurgerilor acoperite în acest moment de mizerie la nivelul acoperișului. Închiderea golurilor care în acest moment permit infiltrarea apei și păsărilor în interior și îndepărtarea elementelor vegetale de pe fațadă și, cel mai probabil, pentru o scurtă de timp, vom împrejmui clădirea astfel încât elemente de zidărie care se desprind să nu poate ajunge pe spațiul public, printre cetățeni”, a declarat și Roxana Pătrulescu.

foto: Tion