Alin Nica, președintele Consiliului Județean Timiș (CJT) a participat doar online, la începutul dezbaterii. În rest, în sala multifuncțională a Consiliului Județean Timiș, instituția a fost reprezentată de vicepreședintele Cristian Moș, dar și de angajați ai compartimentelor de transporturi, relații externe și de arhitectul-șef. CJT publicase documentația dezbătută astăzi încă din 22 iunie.
„Aceasta este prima strategie județeană de transport cu bicicleta din țară. Niciun alt județ nu a reușit să finalizeze o astfel de strategie. (…) Avem și cel mai mare proiect velo de câștigat la nivel național. Ne referim la acel proiect de 142 de milioane de euro, implementat nu doar în Timiș, ci în întreaga regiune de vest. Am gândit această strategie pornind de la nevoile de mobilitate pe care le observăm în fiecare zi”, a declarat Nica.
Județul își propune, prin strategia velo, să ajungă la 1.280 de kilometri de pistă de biciclete. O parte a strategiei urmărește dezvoltarea zonei de cicloturism. Momentan, Timișul nu este nici măcar printre cele mai zece populare județe din punctul de vedere al turismului, dar Nica este încrezător că poate ajunge chiar în top 5.
foto: CJT
Strategie cu cinci priorități
Strategia „Velo Timiș” a fost realizată de asocierea Mobilissimus Korlátolt Felelősségű Társaság, Értékterv Mérnöki Szolgáltató és Tanácsadó Korlátolt Felelősségű Társaság și Planificatio Dezvoltare și Energie S.R.L. Odată deconectat Nica din conferință, a preluat partea de prezentare Cristian Moș. Acesta a prezentat cele cinci priorități ale strategiei:
- Siguranța;
- Coeziunea;
- Caracterul direct;
- Confortul;
- Amenajarea teritorială.
„Am văzut că la nivelul județului nu există o strategie clară. Nu ne-am dorit să fie o decizie politică. Ne-am dorit o strategie făcută de experți, am discutat cu primăriile, cu Ministerul Transporturilor, subordonatele ministerului, cu Romsilva, cu ABA Banat, cu ANIF-uri. Am avut discuții cu cetățenii, inclusiv cu mediul de afaceri, Horeca și reprezentanți din turism”, a explicat Moș.
Echipa care a realizat studiul a concluzionat că există, pe de o parte, în multe cazuri, bicicleta este folosită ca vehicul principal și că, pe de altă parte, există cerere și pentru cicloturism. Cifrele ar indica, în plus, că un cicloturist aduce un capital mai mare decât orice alt tip de turist. Per total, în concordanță cu prioritățile amintite anterior, a fost stabilită și o ordine de prioritate a rutelor de piste de biciclete:
- Traseele care leagă Timișoara de periurban.
- Rutele turistice (de exemplu Timișoara – Otelec, Timișoara – Recaș sau Timișoara – Cenad)
- Legătura între orașele și comunele mai mari din județ (Lugoj, Buziaș, Deta, Jimbolia);
- Rețeaua de agrement Eurovelo 13, finanțată prin PNRR;
- Tronsoanele periferice ale rețelei.
În prezent, „nu se văd multe”, a recunoscut Moș cu harta infrastructurii existente în față.
Participanții, nemulțumiți de unele rute
La dezbaterea de vineri, 30 iunie, au participat reprezentanți atât ai administrațiilor publice locale, cât și ai ONG-urilor, ai societății civile sau mediului de afaceri. Cei mai mulți au dorit să propună rute diferite față de cele prezentate în strategie. Alții, în schimb, au venit inclusiv cu propuneri de schimbări legislative. Unii au adus în discuție și probleme conexe, care nu țin neapărat de infrastructura velo.
De exemplu, la dezbatere au participat primarii din Racovița și Săcălaz, dar și reprezentanți ai administrațiilor din Dudeștii Noi sau Giroc. Dintre ONG-uri și asociații, la dezbatere au fost prezente de exemplu „Pedallez” și Fundația Comunitară Timișoara. Pe lângă rute și puncte turistice care nu apăreau pe hărți sau propuneri de rute alternative, cei prezenți au avut întrebări referitoare la calendarul implementării strategiei, legături cu transportul velo, numărul de bicicliști sau de proiectele educaționale din domeniul transportului velo.
Pe cei din prima categorie, Cristian Moș a ținut să îi liniștească, cerând să trimită în scris propunerile de modificare a rutelor. Pentru ceilalți, în schimb, a explicat că strategia reprezintă doar un punct de pornire, cu încă multe necunoscute, inclusiv în privința calendarului și costurilor de implementare.
Documentul, unul de peste 200 de pagini, poate fi, în continuare, consultată AICI. Până la aprobare – posibil în iulie, dar mai probabil în august, potrivit lui Moș – ar urma însă să mai fie modificat, în baza propunerilor făcute de participanții la dezbatere.
Pe aceeași temă:
Trimite articolul
XBateti apa-n piua! Ce ar trebui este ca pistele de biciclete sa fie suficint de late, separate fizic atat de carosabil cat si de trotuare, sa fie continue si fara gropi si sa faca legatura cu zonele industriale si periurbane in primul rand. Acolo unde nu se poate, nu se poate. Se va circula pe carosabil si gata. Oricum este vorba de zone vechi, aglomerate unde de obicei exista si limitari de viteza. Nu este normal sa transformi bulevardele in strazi cu piste si nici sa desenezi asa zise piste pe trotuar. Dar catre localitatile invecinate (pana pe la 10 … 15 km, minim) si catre platformele industriale de la marginea orasului ar trebui facute in primul rand. Dar piste adevarate nu caricaturi cum au fost facute pana acum in cea mai mare parte. Si mai lasati gargara cu cicloturismul. Nu ala este prioritatea (desi nu e ceva rau), ci omul care foloseste bicicleta zi de zi. Si inca ceva VITAL. Lamuriti pe unde circula trotinetele. Alea electrice, care (unele) merg extrem de repede. Si pe unde nu au voie. Ele au devanit principalul pericol, nu bicicletele.
-
Pai exact asta se propune in strategie, rute conform nevoilor celor care folosesc bicicleta ca transport si pentru cicloturism, standarde ale pistelor ce trebuie respectate si ca regula, piste separate fizic de carosabil si trotuar. Vezi ca ai link catre proiect…
Construiti piste, e suuuper! Dar se ocupa cineva cu educatia aferenta noii infrastructuri publice?! …adica, inca sunt o multime de biciclisti pe carosabil in paralel cu piste de biciclete, pietoni plimbandu-se agale folosind pistele ca trotuar, masini parcate, si asa mai departe – o gramada de detractori care reduc mult utilitatea cailor dedicate si placerea utilizatorilor deasemenea.
Încep odată lucrările? Ca tot dezbat și concret nimic.
Facem piste de biciclete….deosebit! Polonezii numai ce au inaugurat un tunel subacvatic de 1,5 km și noi facem piste de biciclete. Pentru cei 10 bicicliști din Timișoara….bravo.
Cu 140 mil de euro făceai vreo 4 pasaje în intersecțiile mari, vreo 10 parcări supraetajate și mai rămânea bani și de vreo 10 creșe, grădinițe și școli. Dar nu, hai mai bine sa asfaltăm potecile pentru intelectualii fini pe 2 roti.
-
Ai numarat tu 10 biciclisti, asa e? La o pauza de shaorma? Numai masini trebuie sa existe dupa gandirea ta. Poluare maxima ca asa vrea un lenes care circula doar cu masina.
-
De ce nu spui si ce infrastructura au plonezii pentru biciclete? Adica aia se gandesc si la biciclisti nu numai la soferi.
sper sa nu se foloseasca in continuare vopsea care retine apa si alunecoasa pt cauciuc pe piste…si sa fie o oarecare distanta de avertizare delimitare,de exemplu de 70 cm intre pista zona pietonala, cum am vazut si am mers pe unele din ele in alta tara….si cu marcaj in zona pietonala cu parintele si copilul tinut de mana in partea opusa pistei….
Degeaba faceti piste daca nu starpiti cainii comunitari si amendati toate haimanalele care isi lasa potaile libere peste tot.
Eu, pieton, mi-as dori sa se redeschida trecerea de pietoni de pe Cetatii cu Petru Domasneanu, sa nu mai ocolesc 400m + 2 semafoare zilnic, de 3 ani incoace.