Cea de-a XXVI-a ediție a Comisiei guvernamentale româno–germane pentru problematica etnicilor germani din România a fost găzduită de Instituția Prefectului Județului Timiș, la sediul Forumului Democrat al Germanilor din Banat. Au prezidat această comisie secretarul de stat pentru afaceri europene din Ministerul Afacerilor Externe, Daniela Gîtman, împreună cu Însărcinatul Guvernului Federal German pentru problemele imigranților de origine germană și minorități naționale, Natalie Pawlik.
„Am ales Timișoara atât pentru valențele sale multiculturale și moderne, cât și pentru tradiția exemplară a conviețuirii pașnice, interetnice și interconfesionale nu numai în municipiul Timișoara, ci și în întreaga regiune. (…) Este prima vizită în România pe care doamna Pawlik o face în această capacitate. Și, cu siguranță, prima vizită dintotdeauna în Timișoara”, a declarat Daniela Gîtman, în cadrul conferinței de presă organizate la finalul comisiei.
A fost semnat un nou protocol în cadrul comisiei
Comisia a fost înființată în anul 1992 pentru a fi un instrument privilegiat de aprofundare a relației de natură strategică dintre România și Republica Federală Germania. După cum îi sugerează și numele, aceasta are ca scop crearea unui cadru favorabil păstrării identității minorității germane din România. Concret, se face schimb de informații cu privire la sprijinul pe care cele două guverne l-au acordat minorității germane din România în perioada care a urmat sesiunii precedente, sunt discutate și convenite proiectele pentru perioada următoare, iar acestea se cuprind într-un protocol semnat de cei doi co-președinți. Același lucru s-a întâmplat și acum.
„Minoritatea germană din România a reprezentat dintotdeauna un reper și un purtător al atributului de progres, precum și un catalizator pentru cooperarea româno-germană, o puncte de legătură foarte solidă între țările noastre. Relațiile foarte bune dintre se datorează într-o măsură semnificativă și conviețuirii de secole a românilor, șvabilor și sașilor din regiunile istorice ale României – Transilvania, Banat și Bucovina – și contribuției semnificativă a minorității germane în istoria României, precum și a loialității sale de-a lungul timpului”, a mai declarat Daniela Gîtman.
În cadrul comisiei, reprezentanta germană a fost însoțită de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne Germane, ai Administrației Federale Germane și ai Ambasadei Germane la București. Pe de altă parte, din partea țării noastre au participat reprezentanți ai Forumului German din România, mai mulți prefecți – inclusiv cel de Timiș, Mihai Ritivoiu –, trimiși ai deputatului minorității germane, Ovidiu Ganț, liderii asociaților minorităților șvăbești și săsești, consilierul prezidențial Sergiu Nistor și mai mulți secretari de stat ai ministerelor Culturii, Muncii și Educației.
„Comisia a fost un real succes. (…) Aș dori să subliniez responsabilitatea noastră în ceea ce privește victimele deportărilor. Este o responsabilitate deosebit de importantă căreia dorim să îi răspundem. Am văzut acele finanțări în valoare de 5,24 de milioane de euro pentru etnicii germani din România. Este vorba despre cele din domeniul culturii. Cultura reprezintă ceva foarte import pentru etnicii germani din România. Sprijinim generațiile vârstnice, dar avem și proiecte de tineret. Facem acest lucru alături de Guvernul României. Este vorba despre păstrarea identității, sprijinim predarea limbii germane în școli. Minoritatea germană a fost mereu un punct de legătură între societățile noastre. Este vorba despre oameni care poartă în inimile lor două identități culturale. Lucrurile nu se reduc la colaborare din punct de vedere economic. Valorile europene trebuie să ajungă în inimile și sufletele oamenilor. Susținem schimburi, susținem învățarea limbilor străine și schimburile culturale. Toate aceste lucruri garantează pacea pe termen lung în Europa. Când se întâlnesc oameni cu diferite valori, poate dacă se simt mai puțin prejudecați – mai ales în contextul războiului din Ucraina – aceste elemente sunt foarte importante. Războaiele pot porni de la o zi la alta, aduc suferință, iar a le încheia este dificil. Legarea oamenilor, asigurarea păcii pe termen lung, este un proiect de generații. România joacă un rol important, iar această relație a fost dovedită și de lucrările din cadrul comisiei”, a declarat și Natalie Pawlik.
Și că tot veni vorba despre proiecte culturale, reprezentata guvernului federal german a promis un nou program de sprijin pentru cetățenii germani din România. Vorbim de câteva milioane de euro, împărțite proiectelor de promovare a dialogului intercultural prin teatru și artă. Pe viitor, însă, vor fi și continuate și alte proiecte interetnice de combatere a intoleranței.
„A fost o ședință foarte eficientă, foarte constructivă, într-o atmosferă foarte amicală. Mie, ca reprezentant al germanilor din România, nu îmi rămâne decât să mulțumesc celor două guverne pentru sprijinul financiar din ultimii 26 de ani, de când s-a semnat acel parteneriat de prietenie și colaborare între România și Republica Federală Germană”, a remarcat, scurt, și Paul-Jürgen Porr, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România.
Despre aderarea României la Schengen: „Putem să găsim o soluție până la sfârșitul acestui an”
Conferința de presă de la finalul comisiei s-a axat, bineînțeles, pe măsurile luate pentru minoritatea germană din România. Totuși, s-a discutat inclusiv despre relațiile economice și politice dintre cele două țări. În ceea ce privește vizitele oficiale, numai în acest an, România i-a primit pe cancelarul Olaf Scholz, președintele Frank-Walter Steinmeier – care a trecut și pe la Timișoara – și pe Markus Soder, premierul Landului Bavaria.
În aceeași ordine de idei, și legătura economică este evidentă. Potrivit reprezentantei MAE, Germania este în continuare principalul partener economic al României, între cele două țări existând schimburi în valoare de 40 de miliarde de euro. De asemenea, Germania este al doilea investitor din România, aici existând peste 25.000 de companii nemțești care au investit peste 5,5 miliarde de euro. Drept dovadă a relațiilor strânse, la conferința de presă, atât partea românească, cât și cea germană au insistat asupra aderării României la Spațiul Schengen.
„Ne bazăm în continuare pe tot sprijinul Germaniei în proiectele importante de interes național. Mă refer aici la continuarea sprijinului ferm și vocal pe care Germania ni-l acordă pentru atingerea obiectivului de aderare la Spațiul Schengen până la sfârșitul acestui an. (…) Aș vrea, însă, să subliniez un lucru foarte important. Este o eroare majoră să faci confuzie între problemele legate de imigrație în Europa și extinderea Spațiului Schengen. România nu este decât un contributor la Spațiul Schengen, iar intrarea României în acest spațiu nu ar aduce probleme, ci, din contră, le rezolvă, pentru că frontierele externe vor fi în continuare apărate cu, poate, și mai multe resurse de către toate statele Uniunii Europene. Ne-am făcut datoria, suntem pregătiți, așteptăm o decizie pozitivă cât mai curând posibil”, a adăugat Daniela Gîtman.
Același sentiment îl are și partea germană.
„Recunoaștem importanța aderării României la Schengen. Germania este un intermediar în acest sens. Facem eforturi pentru a convinge și alte state. Noi susținem aderarea și suntem convinși că putem să găsim o soluție până la sfârșitul acestui an”, a spus și Natalie Pawlik.
La fel, ambele părți au subliniat cât de importantă este solidaritatea arătată față de Ucraina și „angajamentul comun pentru construcția proiectului european”.
Trimite articolul
Xbla bla.
colonie, resurse.
#🤪
-
Asa bine platesc rapitorii de copii de la Moscova, incat esti peste tot pe tion? Cu aceleasi nonsensuri.
Mai tine vrajeala cu colonia? Pana una alta am semnat si votat toti sa apartinem unei comunitati. Daca-i pana acolo, mai degraba ii colonizam pe ei de 30+ ani. Nu mai zic de resurse, la cate zeci de miliarde au pierdut pe noi. Apoi toti pensionarii mai si urla colonieee… vai de noi, carne de tun pentru propaganda ieftina.
-
ai dreptate
(#🤪)^∞
-
-
Da.Bla Bla-ul tău antieuropean, cu care ne ne-ai obișnuit…
-
@jonah ce insesmna antieuropean? sau hai sa definim ce inseamna european, eu zic ca principiile fondatoare is ok, dar ce se intampla acum n-are nicio legatura cu principiile respective, ci cu neocolonialismul. ce e ala si cum se implementeaza oare?
ps daca careva de-ai tai face tampenii, o sa-ti schimbi definitia tampeniilor doar pentru ca e careva de-ai tai?
pps care sunt semnele “spalarii pe creier”? si ce e aia “disonanta cognitiva”?
ppps cum se impun ideologii demente unor mase mari de oameni?
pricepi mai jonah, sau altceva in afara de “ce ma fac io fara oiropa” nu mai stii? de “sindromu Stockholm” ce ne poti spune? nimic? nici nu te intereseaza? bine atunci, mergi la jaffa nu la ninive, si asteapta sa te inghita pestele ala pana sa intelegi pe ce lume traiesti:
#🤪
-
@Jonah?!? nu? bine atunci🤣😂🤣🤪
-
Adică a mai tras o frecție piciorului de lemn!
Ma tem ca spatiu asta Schengen o sa fie liber pentru rusi inaintea noastra a romanilor.
Singura solutie pentru Romania este RO-Exit, NATO exit si sa reusim prin noi insine- cu relatii externe normale si fara a mai fi colonie americana sau germana.
In pandemie germanii s-au dovedit a fi tot nazisti prin comportament.
-
Relații externe “normale” înseamnă la tine colonie rusească. Calmeaza-te, Volodia…
-
tu intelegi ce vrei cand citesti un text, asa-i?
-
am observat in ani de zile un lobby in ceea ce privesc angajarile etnicilor la companiile straine. Trafic de influenta, defapt meritocratia este pe locul 2.