„Timişoara inspiră, opriţi poluarea aerului acum” – aceasta a fost tema audierii publice organizate marţi, la Casa Adam Müller Guttenbrunn, de prima serie de lobby-işti pregătiţi de Academia de Advocacy.
În cadrul întâlnirii au luat cuvântul mai multe persoane, reprezentanţi ai unor instituţii publice sau ONG-uri şi chiar studenţi, care au venit cu propriile lor soluţii pentru limitarea poluării.
Jean Pierre Pascal, un cetăţean francez care s-a prezentat ca fiind inginer şi investitor, venit în România de 20 de ani şi căsătorit cu o româncă, care locuieşte în Şag, a acuzat societatea Retim şi autorităţile locale, începând de la primărie şi până la autorităţile de control de la Mediu şi prefectură, de „atitudine criminală”, pentru că tolerează în continuare depozitarea de deşeuri la fosta groapă de gunoi a oraşului de la Parţa, deşi oficial aceasta este închisă, lucru care afectează grav sănătatea locuitorilor din zonă.
„Această groapă este una infernală. Se depun mii de de tone de deşeuri, deşeuri industriale, moloz, deşeuri menajere, fără nicio precauţie. Retim Ecologic Service este o denumire cinică pentru mine. Acuz Primăria Timişoara, Retimul, pe cei de la Mediu, că nu îşi fac munca lor. Este o atitudine criminală”, a declarat Jean Pierre Pascal. Nu a primit niciun răspuns public de la reprezentanţii primăriei care au fost prezenţi la audierea publică.
În ceea ce priveşte praful din Timişoara, care este peste limitele admise, Silviu Megan, de la Comisariatul Regional al Gărzii Naţionale de Mediu, a susţine că avem de trei ori mai multe depăşiri ale valorilor indicatorului PM 10 decât ne este permis prin tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Şi asta în condiţiile în care Timişoara este oraşul cu cea mai mare suprafaţă de spaţiu verde pe cap de locuitor din România, a afirmat Megan.
„Am iniţiat un proiect împreună cu Universitatea Politehnica (…) care presupune realizarea unui cadastru al surselor de poluare din Timişoara, să ştim şi noi de unde vine necazul”, a adăugat reprezentantul Gărzii de Mediu.
Comisarul Petru Rumega, de la Serviciul Rutier al Poliţiei Timiş, a declarat că aşteaptă să îşi facă treaba instituţiile responsabile de protecţia mediului. „Sancţiuni s-au dat, noi asta ştim să facem cel mai bine. Traficul rutier nu produce praf, ci doar îl antrenează”, a spus Rumega.
S-a vorbit despre praful din imediata vecinătate a carosabilului, spaţii verzi, parcări, trotuare şi drumuri degradate, neamenajate sau nerefăcute după ce au avut loc lucrări, terenuri lăsate în paragină, virane, şi platforme industriale, organizări de şantier, surse de poluare.
Livian Hotico, de la Retim, a precizat că străzile din Timişoara sunt spălate cu Biocomplex, un produs din alge marine. „În oraş vin foarte multe autovehicule cu roţile murdare. Degeaba speli de două ori pe zi carosabilul dacă maşinile care intră în oraş nu sunt niciodată controlate”, a afirmat Marinela Topor, responsabilă de gestiunea deşeurilor la Primăria Timişoara. Ea a precizat că unele străzi au fost spălate de două ori pe zi, chiar şi noaptea, cu o soluţie biologică de spălare a carosabilului achiziţionată de Retim.
Cei de la primărie au mai vorbit despre miile de arbori şi arbuşti plantaţi pe aliniamentele stradale, despre faptul că au împărţit locuitorilor urbei gard viu şi trandafiri, în primăvară şi în toamnă, în funcţie de buget, şi despre „poluarea accidentală”.
Alte persoane au propus un control mai strict şi exigent al operatorilor economici care produc poluare şi controale periodice în trafic.
Soluţiile studenţilor de la Politehnica
Cu soluţii pentru reducerea poluării au venit şi studenţii de la Universitatea Politehnica. Beatrice Iovescu a propus amplasarea de grădini verzi pe cele 17 cămine ale Politehnicii. Tânăra a făcut şi o estimare de cost, precizând că preţul maximal ar fi de 40 de euro pe metru pătrat.
Un alt student de la Poli, Alex Epure, a propus maşini eco pentru Timişoara. „O să forţăm puţin viitorul cu două propuneri. Propunem ca 15 la sută din totalul maşinilor deţinute de fiecare instituţie publică să fie înlocuite cu maşini electrice, iar până în 2015 20 la sută din totalul taxiurilor şi al maşinilor de închiriat să fie maşini electrice, în caz contrar să nu mai primească autorizaţie de funcţionare”, a explicat Epure în faţa audienţei
O altă vorbitore, Stela Marcu, a propus interzicerea circulaţiei maşinilor în centrul Timişoarei, „să ne mişcăm puţintel pe jos, drum şi undă verde bicicletelor”, şi a cerut să fie permise doar ambarcaţiuni nepoluante pe Bega.
Concluzia? „Dacă aţi ascultat unele depoziţii ale reprezentanţilor autorităţilor aţi putea trage concluzia că în Timişoara nu este praf, sau dacă este e pulbere de la cele cinci stele”, a conchis moderatorul întâlnirii, Cosmin Ţântă.
Concluziile acestei audieri publice vor fi transmise și autorităților publice locale, au precizat inițiatorii acestui demers civic.
Citiți principiile noastre de moderare aici!