Horia Cristian a catalogat atacurile Opoziţiei ca fiind ridicole şi a încercat să îşi explice punctul de vedere. În primul rând, parlamentarul liberal spune că doar Guvernul este în măsură să decidă unde anume în ţară ar fi nevoie să se construiască spitale regionale de urgenţă.
„Sistemul de spitale regionale de urgență reprezintă un număr de spitale de urgență situate în viitoarele capitale ale regiunilor de dezvoltare. Aceste spitale sunt destinate, în exclusivitate, asigurării urgențelor majore, rezolvării cazurilor complicate din întreaga regiune și nu dintr-un singur oraș (…) Guvernul și MS sunt singurele în măsură a decide construcția/ modernizarea unor asemenea spitale în baza unei strategii naționale de sănătate. În consecință, decizia de a “construi” spitale regionale de urgență aparține în exclusivitate Guvernului. Decizia nu se bazează pe merite, ci pe nevoile reale ale populației”, afirmă Cristian.
Deputatul de Timişoara prezintă apoi argumente în favoarea Iaşiului şi a Clujului, două dintre municipiile unde premierul Victor Ponta a anunţat că vor fi realizate astfel de centre medicale, al treilea oraş fiind Craiova.
„Am subliniat că “pot să înțeleg” decizia Guvernului datorită faptului că Iași și Cluj au nevoie mai mare decât Timișoara de un spital de urgență. În ambele orașe spitalele “de urgență” sunt pavilionare. Adică, în aceste spitale, diferitele secții sunt în clădiri diferite, vechi de peste 50 de ani, uneori în zone îndepărtate de oraș. În această situație pacienții critici nu pot primi îngrijiri medicale complexe, interdisciplinare la timp, ceea ce duce la agravarea stării lor. Calitatea serviciilor medicale, care în urgență depinde major de modul de organizare, este mult mai redusă decât în Timișoara, datorită situației acestor spitale. Nu se poate vorbi de o adevărată asistență medicală în politraumatisme, așa cum e la Timișoara, unde avem sigurul Centru de Politraumatologie și Arși din România. De fapt, în Cluj și Iași nici nu se poate vorbi de adevărate spitale de urgență. Am subliniat, de asemenea, că, în cazul Craiovei, decizia a fost una “politică și sentimentală”, adăugă Cristian, precizând că “decizia” anunțată este oricum una de intenție, pentru că distribuirea fondurilor UE pe axe de finanțare nu este încă hotărâtă.
Horia Cristian: Timisoara are deja un spital regional
Parlamentarul PNL spune că Timişoara ar merita să aibă un spital regional, dar are deja unul care funcţionează ca spital regional. Cristian vorbeşte despre Spitalul Judeţean şi afirmă că această unitate ar trebui dezvoltată.
“Merită Timișoara să aibă un spital regional?” Răspunsul e DA, dar Timișoara are deja un spital regional. În declarația mea am subliniat clar că Timișoara are, deja, “de facto” un spital regional de urgență – Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara. El funcționează încă de la înființare ca spital regional, deși niciodată nu a purtat acest nume. Cei peste 2 milioane de locuitori ai regiunii de vest au asigurate cele mai bune condiții de tratament accesibile românilor. Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara are, încă din anul 1998, un plan de extindere și funcționalizare, care este realizat în măsura fondurilor alocate de MS. În baza acestui plan au fost construite Ortopedia și mai apoi Casa Austria. Tot acest plan prevede completarea cu un nou corp de clădire care să cuprindă: o Unitate de Primire Urgențe cu două etaje, care să asigure legătura între clădirea spitalului, Casa Austria și Ortopedie. Proiectul a fost completat ulterior cu încă 4 etaje care să cuprindă 50-75 paturi de obstetrică și ginecologie. Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara poate deveni cel mai complet și cel mai modern spital de urgență din România cu două condiții: finalizarea corpului mai sus menționat şi modernizarea blocului operator din clădirea principală, care are 12 săli de operație”, mai explică deputatul PNL.
Cristian aminteşte că primul-ministru a făcut referire şi la modernizarea unor spitale, pe lângă cele trei noi centre medicale care ar urma să fie construite.
„Dacă promisiunea făcută președintelui Consiliului Județean Timiș, domnul Titu Bojin, privind cele 15 milioane de euro pentru Spitalul Județean se va împlini, atunci vom avea întradevăr cel mai modern spital din România. Dacă vorbim de nevoile timișorenilor privind urgențele, ele ar fi cel mai bine servite de modernizarea, în continuare, a Spitalului Județean. Acesta este un obiectiv realizabil în termen scurt, de 2-2,5 ani (…) Construirea unui nou spital ar însemna probabil încă 5-7 ani”, mai declară deputatul. El crede că ar fi mai bine să se investească bani de la Ministerul Sănătăţii în spitalele aflate în administrarea Primăriei Timişoara, care multe dintre ele funcţionează în clădiri vechi, care nu sunt adaptate serviciilor medicale, sau ar trebui să se construiască „noi spitale ale municipalităţii”.
Sa ne tratatam in afara spitalului…
Şi, până la urmă, parlamentarul PNL consideră că internarea în spital a devenit… „desuetă”.
„Timișoara și timișorenii merită servicii medicale de bună calitate. Nevoile de sănătate nu vor fi niciodată rezolvate în exclusivitate prin spitale. Mentalitatea internării în spital este una desuetă, care nu este în interesul pacientului. Cine dintre cei bolnavi s-ar interna într-un spital dacă nu ar avea nevoie? Medicina modernă permite diagnosticul și tratamentul în afara spitalului în condiții de stres reduse pentru pacienți. În opinia mea, eforturile noastre trebuie să se îndrepte spre rezolvarea problemelor în afara spitalului (…) Foarte multe afecțiuni și foarte mulți bolnavi (“de interne”), care azi sunt internați în spital 5-7 zile, ar putea beneficia de existența unor centre medicale capabile să pună diagnosticul în maxim 6 ore (inclusiv tomografie sau RMN). Pacientul, odată diagnosticat (indiferent cât de complicată ar fi boala), ar putea să își urmeze tratamentul acasă”, crede liberalul.
În opinia deputatului, la Timişoara ar putea fi dezvoltată o adevărată „industrie de sănătate”, dar nu cu servicii de urgenţă.
„Alături de dezvoltarea academică, Timișoara are un potențial excepțional de dezvoltare a unei “industrii de sănătate”. Serviciile de urgență nu pot face parte
dintr-o asemenea strategie. Niciodată urgența nu va atrage “clienți”. Turismul de sănătate se poate face în direcția dezvoltării diagnosticului și a tratamentului bolilor cronice și aici este direcția pe care trebuie să mergem”, concluzionează Horia Cristian.
Citiți principiile noastre de moderare aici!