În urma ploilor din luna iunie, pe Facebook au fost publicate mai multe fotografii în care se vedea cum curge apa în Castelul Huniade.

„Plânsul surd al Castelului Huniade! După noile lucrări de consolidare, în interior plouă ca afară. Frumoasele coloane din Sala Cavalerilor sunt îmbibate cu apă, iar bolțile sunt susținute, simbolic, cu popi. În această situație în care cărămizile sunt fragilizate, să dea Dumnezeu ca seismele să ocolească Timișoara, altminteri partea de nord, cu frumoasa-i fațadă neogotică, va fi istorie. Poate, totuși, cineva se va învrednici, măcar, să repare acoperișul”, a scris arheologul Florin Drașovean pe Facebook.

Arheologul timișorean a făcut public și un filmuleț cu ploaia care cădea în muzeu.

„Nu credeam vreodată că am să văd așa ceva. Este tragic! Sper ca organele abilitate să se autosesizeze și să demareze anchete privind atribuirea lucrărilor și cheltuirea banilor de consolidare și reabilitare a clădirii castelului”, a scris Drașovean în descrierea filmulețului.

 

În urma imaginilor apărute pe rețeaua de socializare, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național s-a autosesizat și a mers în control la muzeu. Potrivit reprezentanților Direcției, inspectorii nu au putut intra în prima zi, pentru că paznicul nu i-ar fi lăsat.

„S-a ajuns într-o situație inacceptabilă. Această clădire este de zece ani, din câte știu eu, într-un șantier, care în loc să aducă o îmbunătățire clădirii nici măcar nu a reușit să o pună într-o stare de conservare. Am aflat că în Muzeul Banatului plouă și că, practic, infiltrațiile de apă sunt de la ultimul etaj până la parter. Colegele mele de la Patrimoniu mobil s-au autosesizat, s-au dus la muzeu. În 27 iunie n-au beneficiat de înțelegerea portarului pentru a intra, în 28 am fost într-un control împreună cu reprezentanții IPJ care se ocupă de patrimoniu și cu colegii de la Arheologie și de la Patrimoniu arhitectural. Am văzut situația în care se află muzeul. Din punct de vedere al distrugerilor, din păcate, sunt mari și greu de înțeles cum s-a ajuns într-o astfel de situație, să plouă în Muzeul Banatului, să fie o atât de mare cantitate de apă”, a explicat Sorin Predescu, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național.

Situația este extrem de gravă la Castelul Huniade. Constructorul – firma Constructim – a oprit lucrările, pentru că a expirat autorizația de construcție. Mai mult, a dat în judecată Muzeul Banatului, pentru că nu i-ar fi plătit o factură de peste 200.000 de lei. Directorul instituției, Claudiu Ilaș, susține că pentru plată nu au fost depuse toate documentele de către firma constructoare. Reprezentanții Direcției pentru Cultură susțin că ei nici măcar nu au fost anunțați când au fost oprite lucrările, ceea ce era o obligație legală.

„Dacă ar fi să reproșăm ceva Muzeului Banatului este că nu ne-au anunțat atunci când s-au oprit lucrările. Este una dintre cele mai importante clădiri din vestul țării, era o obligație legală să ne anunțe de urgență. Am fost anunțați târziu, abia în 28 iunie când noi eram deja în control. Cred că puteau fi evitate cantități mari de apă care au intrat în structură și în clădire”, a mai spus Predescu.

Vestigii pline de ciuperci și mucegai, depozitate pe holurile Castelului Huniade

Cei de la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Timiș ar fi trebuit să controleze instituția odată la doi ani, dar, spun ei, nu au avut oameni specializați care să facă controalele. Nu ar fi avut legitimații, așa că nu puteau merge în incinta castelului, se scuză oficialii instituției, care spun că ar fi trecut cel mai probabil un secol de la ultimul control.

În urma controlului desfășurat în luna iunie a fost scoasă la iveală situația deosebit de gravă în care se află Muzeul Banatului. Potrivit consilierului Victor Bunoiu, au fost verificate toate spațiile din Castelul Huniade, dar și toate exponatele.

„S-a urmărit verificarea inventarierii, conservarea și restaurarea, condițiile privind păstrarea și expunerea, condiții de securitate, respectarea privind clasarea patrimoniului cultural mobil. S-au verificat toate spațiile în care erau prezentate bunurile culturale. În partea estică, unde este singurul loc de acces în muzeu, pe hol, sunt mai multe bunuri, o casă din perioada otomană descoperită în Piața Sf. Gheorghe, mai multe bunuri din lemn care se află într-o stare de degradare continuă, nu s-a intervenit până în prezent pentru restaurare, o parte din ele sunt afectate de ciuperci. Casa este acolo din ianuarie 2014, într-un spațiu insalubru. Mai sunt și o serie de materiale care încă nu au fost predate de către Muzeul Alba Iulia către Muzeul Banatului. La fel, sunt depozitate direct pe pardoseală. În fostul Depozit Mare, este o denumire convențională. Deși o serie de bunuri au fost duse în alte depozite, încă mai sunt bunuri culturale inventariate în acest așa-zis depozit… sunt condiții de igrasie, o parte dintre bunurile de lemn recuperate din Piața Unirii se află într-o stare de degradare continuă. Nu este un spațiu propice depozitării bunurilor de patrimoniu”, a explicat Bunoiu.

Toate încăperile din muzeu sunt spații insalubre, pline de vestigii arheologice perisabile din lemn, într-o stare avansată de degradare. O dezordine generalizată, susțin reprezentanții Direcției pentru Cultură.

„Sunt vestigii din lemn, descoperite în 2006, de când au fost cercetări la liniile de tramvai, sunt lemne de la șantierul din Ciacova, 90% din bunuri sunt neinventariate. Pe holuri este plin de bunuri arheologice perisabile, din lemn, din piele, care necesită restaurare rapidă”, a completat Victor Bunoiu.

În Muzeul Banatului sunt depozitate tot felul de vestigii, nu numai din lemn, ci și piese romane, piese din piatră, din ceramică, care s-au umplut de praf.

Mare parte din „exponatele” de pe holuri au fost scoase la lumină în urma săpăturilor arheologice din centrul istoric al Timișoarei. E drept, oficialii muzeului nu au unde să le depoziteze, dar nici nu s-au chinuit să le întrețină.

„Se observă o lipsă crasă de măsuri de conservare preventivă în cadrul muzeului. Este una dintre problemele principale. Sunt doi conservatori în cadrul muzeului, nu sunt acreditați de lege. De aceste conservări nu se ocupă nimeni în cadrul muzeului. Din cauza unor țigle lipsă sunt și infiltrații de apă pluvială, am înțeles că problema este în curs de conservare. Muzeul mai are un spațiu la Giroc unde depozitează fragmente ceramice, majoritatea pe rafturi metalice. Concluzii: condiții necorespunzătoare, spațiile existente pentru depozitarea bunurilor de patrimoniu sunt insuficiente. Chiar și în cazul reabilitării clădirii nu o să poată să depoziteze și să organizeze expoziții în același timp, muzeul va avea nevoie de un depozit nou. Pe partea de inventariere, sunt șantiere foarte vechi care nu sunt inventariate absolut deloc, sunt mai multe încăperi în cadrul muzeului care conțin astfel de bunuri ce nu sunt inventariate. Sunt și șantiere mai noi, din 2006 până în prezent. Sunt și șantiere din anii ’70. Din întreg patrimoniul muzeului, undeva din 547.000 de piese… 500 de bunuri au fișe actualizate. Undeva la 70% din bunurile arheologice nu sunt inventariate până în prezent”, a mai explicat Bunoiu.

Reprezentanții Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Timiș au dispus mai multe măsuri: autorizarea laboratorului de conservare, inventarierea și clasarea bunurilor, remedierea deficiențelor constatate în fiecare spațiu în parte. Oficialii muzeului au trei luni la dispoziție pentru a remedia situația, se anunță un control nou în 1 octombrie. S-au ales și cu o amendă de 10.000 de lei, conform Legii 311/2003, pentru încălcarea normelor de conservare a patrimoniului muzeal. Directorul Muzeului susține că va contesta amenda.

„Acest raport este o radiografiere a stării patrimoniului mobil de la Muzeul Național al Banatului în momentul de față. Cunoaștem faptul că este în restaurare de atâția ani și că cercetările arheologice au complicat totul. Noi ne dorim o schimbare vizavi de gestionarea patrimoniului, sperăm că deficiențele constatate vor fi remediate în cel mai scurt timp”, a concluzionat Bunoiu.

Directorul Muzeului Banatului: avem probleme cu constructorul

Șeful muzeului, Claudiu Ilaș, susține că autoritățile au fost anunțate atunci când au fost oprite lucrările.

„Problemele legate de depozite s-au agravat în momentul în care s-a început consolidarea și am fost nevoiți să mutăm totul, de aceea sunt puse unele peste altele, nu există spații. De doi ani, de când sunt director, am cerut Consiliului Județean Timiș să ne acorde spații, au spus că până nu începe renovarea să ne descurcăm cum putem, ceea ce am și făcut. În septembrie 2014 nu exista nici un conservator la muzeu, am angajat doi, nu au acreditare pentru că sunt debutanți, sunt tineri, i-am trimis la acreditare. Unul dintre ei, angajat în 2015, o finalizează în septembrie, celălalt, pe științele naturii, o finalizează anul viitor. Lemnele sunt date la restaurare, am obținut 151.000 de lei de la CJT”, a explicat Ilaș. În prezent, Muzeul Național al Banatului din Timișoara are 67 de angajați, urmând să fie organizat un concurs pentru angajarea a încă trei persoane.

Directorul Muzeului Banatului dă asigurări că nu va mai ploua în Castelul Huniade, pentru că s-a intervenit în cele din urmă.

„În castel nu va mai ploua pentru că am luat măsuri. E un detaliu de execuție oferit de proiectant și avizat de Direcție. Împreună cu oamenii muzeului, am asigurat să nu mai plouă, am pus jgheaburi cu 3.500 de lei. Nu am pus înainte pentru că nu ai voie să pui și să intri într-un șantier de categoria A fără avizul direcției. Soluția rămâne ca firma constructoare să repare ceea ce s-a distrus, în urma unei expertize pe care o vom face noi”, a completat Claudiu Ilaș.

Societatea Constructim, care execută lucrările, ar fi primit mare parte din banii promiși pentru lucrări, dar acum se judecă cu instituția pentru o sumă de 230.000 de lei.

„Situația asta o știu de mult cei de la Direcție, noi suntem în construcție de 10 ani. Se știe foarte clar, pentru că domnul Bunoiu venea zilnic la muzeu. Acum, mai nou, doresc să ia aceste măsuri. Este foarte interesant. Vom contesta raportul și amenda în instanță. Aceste obiecte sunt puse în acest fel deoarece nu există spațiu, vom remedia aceste lipsuri și vom încerca să le punem în alte depozite. Avem un proiect pentru un laborator de restaurare cu depozite și vom accesa fonduri europene. Bani au fost tot timpul, s-au prelungit lucrările, constructorul spune că din cauza complexității acestora și a expirat autorizația de construcție, în martie 2016. Am oprit lucrările atunci”, a precizat directorul muzeului.

Probleme cu constructorul au fost pe toată perioada lucrărilor, care au fost oprite în mai multe rânduri. Potrivit oficialilor Muzeului Banatului, șantierul este aproape gata. Mai sunt… 7% din lucrări de executat, care ar putea fi gata în două luni, dacă muncitorii s-ar întoarce la treabă.

„92% din proiect este realizat, proiectul a fost actualizat din fondurile CJ. În maximum o lună credem că vor putea reîncepe lucrările, așteptăm numai să iasă autorizația de construcție. Noi suntem în litigiu, pentru că nu am plătit o factură de 230.000 de lei, după ce le-am plătit 11,4 milioane de lei. Această sumă nu este plătită pentru că nu au adus toate actele necesare și nu au protejat acest șantier, care este Castelul Huniade. A mai plouat, dar nu a ajuns apa înăuntru pentru că nu au fost infiltrații, ei au pus o folie pe interior. I-am sesizat săptămânal. În momentul în care au fost acele ploi abundente, normal că acea folie nu a mai făcut față. Nu am putut intra pe șantier pentru că nu era cazul, constructorul trebuia să își ia măsurile. Dacă nu se ajunge la un acord comun cu constructorul, noi vom rezilia contractul și vom finaliza lucrările cu altcineva. Atunci, constructorul va suporta consecințele. Valoarea totală a contractului era de 12 milioane de lei, s-au plătit 11,4 milioane de lei”, a concluzionat Ilaș.

Proiectul despre care vorbim, pentru consolidarea Castelului Huniade, se desfășoară din fondurile Consiliului Județean Timiș, care a pierdut un proiect european în valoare de 52 de milioane de lei din cauza problemelor avute cu constructorul.