La dezbaterea cu oamenii de cultură din Timișoara care a avut loc luni seara pe tema proiectului Capitală Culturală Europeană 2021, primarul Nicolae Robu a înșirat obiectivele de infrastructură asumate de municipiu și care ar trebui să fie realizate la finele anului 2020. Chiar dacă mai sunt doar trei ani până atunci, majoritatea obiectivelor, a căror valoare însumează circa 123 de milioane de euro, nu sunt nici la stadiul de proiect.

Mai exact, în dosarul de candidatură, Timișoara s-a angajat că va realiza, până la finele anului 2020, o serie de obiective menite să îmbunătățească infrastructura culturală și de turism a municipiului. Fondurile vor proveni din bugetul local, bugetul județean, proiecte europene și finanțări private. În continuare vi le prezentăm pe rând, așa cum au fost ele prezentate de primarul Nicolae Robu în cadrul întâlnirii de luni seara.

Primul și cel mai important obiectiv de infrastructură este construirea unui Centru de artă, tehnologie și experiment. Termenul pentru realizarea acestuia este 2020, iar banii pentru ridicarea lui, circa 12 milioane de euro, vor proveni de la bugetul local și fonduri europene. Întrebat de Ruben Lațcău, vicepreședintele USR Timișoara, care este stadiul de realizare a acestuia și dacă, la fel ca și celelalte foste capitale culturale europene, Timișoara va lansa un concurs de arhitectură, Robu a răspuns: „Acum se lucrează la definirea obiectivului din punct de vedere al funcționalităților. Domnul vice mi-a spus că vreo 20 de oameni sunt angrenați. După ce vor fi funcționalitățile definite o să identificăm și terenul cel mai potrivit. Și se intră pe proceduri, studiu de fezabilitate. Nu știu dacă va fi timp de concurs de soluții. S-ar putea să mergem pe procedurile generale și nu… (…) Și noi ne dorim să facem concurs de arhitectură, sper să ne permită timingul”.

În momentul în care Lațcău a insistat, întrebându-l pe primar dacă nu consideră și el că timpul este insuficient, având în vedere că doar partea de urbanism va dura un an, Robu a replicat: „Așa este. Asta am avut și eu în vedere când v-am dat răspunsul”.

Al doilea obiectiv asumat este amenajarea prin reconversie a noii săli a Teatrului German de Stat, termen 2018, banii urmând să fie dați de la bugetul local și fonduri private. Nici aceste lucrări nu au început.

Al treilea obiectiv – amenajare prin reconversie Centrul Cultural Mărășești. Termenul era 2017, lucrările nu au început. Robu explică: „Este vorba de clădirea în care a funcționat Clinica de Dermatologie de pe Mărășești. Am făcut tentativa de a obține fonduri europene,  din păcate nu s-a putut și consecința a fost că doar ne-am întârziat mizând pe fonduri europene, a devenit neeligibilă lucrarea respectivă”. Termenul nou nu se știe încă.

Obiectivul patru: amenajare prin reconversie Centrul Cultural Sinagoga Cetate cu bani europeni, de la bugetul local și Ministerul Culturii. Termen de finalizare – 2018. După ani în care ministerul a tot promis că va sprijini acest proiect, comunitatea evreiască din Timișoara a reușit, la începutul acestui an, să adune bani și să semneze un prim contract. Banii promiși de București și autoritățile locale nu sunt încă prevăzuți.

Obiectivul cinci: Reabilitare Palatul Culturii (Opera din Timișoara). Termen 2018. Lucrările nu sunt începute. Robu explică: „Este o lucrare pe care am demarat-o de multă vreme, termenul e tot 2018 și pentru Sinagogă și pentru Palatul Culturii. Din păcate, încă suntem într-un ping pong cu structurile ce se ocupă de monumente, deci între proiectanți și aceste structuri. Mai precis, acum Comisia de monumente de pe lângă Ministerul Culturii și proiectantul trebuie să definitiveze ca să începem efectiv lucrările”.

Obiectivul șase: Amenajare prin reconversie Muzeul Revoluției Române. Termen 2018. Nici aici nu s-a mișcat o cărămidă. Primarul explică: „Cunoașteți luptele pe care le ducem de câțiva ani de zile pentru a ni se pune la dispoziție – orașului, nu Primăriei Timișoara – clădirea în care a funcționat comenduirea garnizoanei. Este o clădire în paragină, paragina se accentuează de la o zi la alta… Există 3 milioane de euro la Ministerul Culturii de ani de zile pentru realizarea Muzeului Revoluției Române, din păcate nu am avut ecouri favorabile la momentul la care ar fi fost bine să le avem. Nici de la Consiliul Județean și, ulterior, când Consiliul Județean a ieșit din joc, nici din partea Ministerului Culturii, respectiv din partea Guvernului”.

Obiectivul șapte: Amenajare prin reconversie Cinematecă, pornind de la reconversia unuia dintre cinematografe. Primăria este încă în faza de preluare de la RADEF a cinematografelor din oraș. Robu explică: „Suntem în fază finală, în sfârșit, cu preluarea cinematografelor, mai puțin Studio. Celelalte fac obiectul acum predării-primirii la nivel de inventar. Deocamdată niciunul nu e intrat în patrimoniul municipalității ca să putem demara proiecte de punere în valoare a lor. Dar problema este acuși la liman, ajunsă la liman și vom începe să le valorificăm. Evident banii vin de la bugetul local”.

Obiectivul opt: Amenajare prin reconversie Centre culturale de cartier, pornind de la fostele cinematografe. Bani tot de la bugetul local. Explicația e identică cu cea de la punctul anterior.

Obiectivul nouă: Restaurare Castel Huniade. Ei bine, acest obiectiv ține de Consiliul Județean Timiș, condus de PSD, ceea ce i-a permis lui Robu să își arate îngrijorarea: „Riscăm să ne prindă anul 2021 cu unul dintre cele mai importante obiective culturale ale orașului, Muzeul de istorie al Banatului cu schele pe el, sau chiar fără schele, că ba se pun, ba se iau de vreo zece ani, chiar de mai mulți”.

Obiectivul 10: Reabilitarea Muzeului Satului. Și acest proiect ține de Consiliul Județean Timiș. Robu susține că, la nevoie, ar putea aloca și bani de la bugetul local. Însă, nu există încă un proiect de reabilitare a muzeului.

Obiectivul 11: Amenajare prin reconversie Turnul de Apă Iosefin. Proiectul, potrivit primarului, este încă în fașă, mai exact a demarat o procedură internă pentru organizarea unui concurs de soluții pentru punerea în valoare a acestui edificiu. Despre acest proiect se vorbește încă din 2012, când viceprimar era Traian Stoia.

Obiectivul 12: Construire centru educațional și cultural în cartierul Kuncz. Bani de la bugetul local. Nici aici nu s-a mișcat vreo piatră.

Obiectivul 13: Reabilitare spații publice zona Cetate 1. Primul și singurul proiect realizat și care nu a avut parte de probleme ulterior. Robu: „În sfârșit un proiect încheiat și desigur că asta ne ajută în toate privințele și la monitorizare. E vorba de bani mulți. 59 de milioane de lei”.

Obiectivul 14: Reabilitarea spațiilor publice din zona Cetate 2. Termenul de realizare – 2019. Obiectivul este încă la stadiul de idee.

Obiectivul 15: Reabilitarea infrastructurii publice urbane de-a lungul Canalului Bega. Al doilea obiectiv bifat, dintr-un total de 19. Și ultimul. Dar cu probleme din cauza vaporașelor. Iar aceste probleme ar putea conduce la pierderea fondurilor europene, circa 6 milioane de euro.

„Am făcut și asta. Mai avem problema cu vaporașele pe care o cunoașteți cu toții. Sper să se rezolve”, a susținut Robu.

Obiectivul 16: Reabilitarea ansamblului urban Corso. Termen 2020. Robu susține că acest obiectiv este într-un stadiu mai avansat.

„Avem deja lansată prima procedură de achiziții publice pentru reabilitarea Pieței Victoriei. Asta înseamnă și înnoirea rețelelor de utilități Și schimbarea pavajului cu păstrarea imaginii pe care o are piața și inclusiv a desenului în esența sa. Dar trecem la pavare cu piatră naturală”, spune Robu.

Obiectivul 17: Reabilitarea clădirilor istorice private, obiectiv asumat de municipalitate, stadiu de implementare – zero.

„Nu putem să le reabilităm noi, primăria, dar putem să ajutăm la reabilitarea lor. Din păcate, proprietarii nu sunt receptivi. Nu avem niciun proiect apt de cofinanțare de la bugetul local. Deși din 2013 avem hotărâre de consiliu și ne străduim să îi convingem pe proprietari să vină să îi ajutăm să își reabiliteze clădirile din centrul istoric și Piața Victoriei. Sigur, dacă am avea posibilități financiare am merge și în zone mai îndepărtate ale orașului”, susține Robu.

Adevărul este, însă, undeva la mijloc. Într-adevăr există o HCL din 2013, însă până anul trecut nu a existat cadrul legal pentru ca acesta să fie pus în practică. Abia anul trecut Primăria Timișoara a reușit să aloce primul milion de euro pentru acest obiectiv, milion care s-a reportat pe anul acesta, deoarece nicio asociație de proprietari nu a reușit să strângă la timp actele necesare și să realizeze și proiectul de reabilitare. De altfel, din cauza procedurilor, unele asociații de proprietari din centrul Timișoarei au preferat să reabiliteze clădirile istorice din fonduri proprii, un exemplu în acest sens fiind fosta clădire în care a stat Alexandru Ioan Cuza înainte de a pleca definitiv din România, cea de pe strada Augustin Pacha.

Obiectivul 18: Reabilitarea Canalului Bega, pe tronsonul Timișoara – Serbia. Obiectiv care ține de Administrația Bazinală Apele Banat și care ar trebui realizat din fonduri europene și bani de la bugetul național. Nici aici nu au început lucrările.

Obiectivul 19: Construirea Muzeului de știință și tehnologie al Banatului. Termen 2020. Bani de la bugetul local, bugetul național, fonduri europene și private. Acest muzeu a fost una din promisiunile de campanie ale primarului Nicolae Robu încă din 2012. Nu există încă un proiect.

„Pe lângă asta nu vă mai spun câte trebuie făcute. Nu pentru că sunt angajate, ci pentru că altfel ne facem de râs (…) Suntem departe de ceea ce am putea fi în 2021”, a concluzionat primarul Timișoarei.

Articole pe aceeași temă:

[related-post post_id=”1980428″]