Surprinzător, doar 3 procente din totalul firmelor din România domină majoritatea economiei, iar cea mai mare parte dintre acestea s-ar încadra sau sunt aproape de a se încadra în ceea ce este insolvenţa.
„Încă din cele mai vechi timpuri cei care aveau probleme în afaceri, care ajungeau în faliment, erau consideraţi rataţi, oameni care se fac de ruşine. Cuvântul falit avea un sens urât. A fost nevoie de ani buni pentru a fi schimbată această viziune. Nu poţi să introduci o lege şi să schimbi deodată totul în viziunea oamenilor. În trecut cei faliţi erau pedepsiţi, chiar omorâţi. Este aceasta o soluţie? Sau e mai bine să încerci să îţi recuperezi datoriile de la debitor?”, am aflat de la Luminiţa Ţundrea, avocat.
La fel este şi cu insolvenţa. „Insolvenţa nu trebuie confundată nici cu falimentul nici cu insolvabilitatea”, a mai spus Luminiţa Ţundrea.
Procedura de insolvenţă reprezintă o posibilitate excelentă de a ajuta o firmă aflată într-o situaţie neplăcută. E drept, recunoaşte avocatul de business, procedura a fost folosită în multe cazuri în mod abuziv de către unele firme.
Situaţia va fi reglementată odată cu intrarea în vigoare a noului Cod al Insolvenţei, unul clar îmbunătăţit faţă de varianta anterioară. Acesta a fost adoptat de câteva zile, iar seminarul de joi a fost în mare parte clădit pe baza noilor prevederi. Problema este clasic românească – lipsesc celebrele norme de aplicare. E de aşteptat ca acestea să devină realitate într-o perioadă destul de lungă, aşa cum se întâmplă de obicei cu acest tip de reglementări.
Citiți principiile noastre de moderare aici!