Noul președinte al Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, vorbește, în acest interviu, și despre o a doua centură a Timișoarei, la nivel de autostradă, ca parte integrantă a șoselei de mare viteză Timișoara-Moravița, spre Belgrad, dar și despre Castelul Huniade, pe care îl vrea deschis, chiar și parțial, până în anul 2023, când Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii, despre investițiile în sănătate, turism și alte domenii.

Ce ați găsit și ce vă așteptați să găsiți la Consiliul Județean Timiș? Veți face schimbări în rândul angajaților?

Nu m-a surprins nimic din ceea ce am găsit aici, mai ales că eram și sunt pregătit de jobul acesta, așa că am intrat direct în pâine. Am văzut că unii au făcut niște anunțuri bombastice, că dau afară jumătate din personal, că mută munții. Sunt adeptul echilibrului. Nu mă pripesc să iau măsuri în ceea ce privește personalul, după ureche, ci vreau să fac o analiză temeinică a modului în care personalul este pregătit și abia după aceea voi face corecțiile necesare. Îmi doresc să întăresc anumite compartimente, cum ar fi cele de scriere proiecte europene. Și aici o să avem nevoie de ingineri, juriști, pe care îi putem reloca din alte compartimente sau putem să angajăm. Mai sunt încă 50 de locuri libere în organigrama consiliului județean. Dacă sunt zone în care avem personal excedentar și de care ne putem lipsi evident că vom face tăierile necesare.

Aparatul consiliului județean trebuie lărgit sau restrâns?

Eu spun că avem oameni competenți, în mare parte, dar insuficient puși la treabă. Eu am de gând să-i pun la treabă. Le-am cerut să fie axați pe rezultate concrete. Dacă nu performează, atunci evident că ne despărțim. Am încredere că oamenii, fiind profesioniști, se pot ridica la nivelul pe care-l cer. Prefer să-mi aduc analiza și auditul pe care-l fac eu împreună cu consilierii mei, al personalului și după aceea să anunț și măsurile pe care le am. A panica oamenii este ușor și contraproductiv pentru instituție. Profesioniștii, oamenii care vor să crească, să se dezvolte personal, nu au de ce să se teamă. Politrucii, oamenii care sunt ineficienți și incompetenți, au totul a se teme, pentru că cu mine nu le va merge cu aceste lucruri. Sunt în jur de 200 de persoane și organigrama are aproximativ 260.

Ați găsit la CJ Timiș proiecte bune, care trebuie continuate, sau proiecte începute care trebuie stopate?

Proiectele bune le voi continua, sunt investiții în infrastructura rutieră care sunt neapărat necesare județului nostru. Foarte multe proiecte au fost aprobate cu votul PNL, în consiliul județean, sunt proiecte europene care trebuie continuate, sunt inițiative pozitive, cum ar fi centrul de legume și fructe, continuarea lucrărilor la centura alternativă a Timișoarei, proiectele pentru a scoate copiii abandonați din instituții și a-i găzdui în case familiale. Sunt inițiative pozitive pe care dorim să le continuăm.

În ceea ce privește infrastructura rutieră, ce proiecte aveți în plan?

Vrem să facem două noi ieșiri de pe autostradă, pe care dorim să le facem cu bani europeni. Alte două ieșiri, una în zona aeroportului și una în zona Remetea. De la ieșirea de pe autostradă dintre Remetea și Izvin vom face un drum expres către centură, care va cocoli Remetea și va fi și un fel de centură a localității, decongestionând traficul de pe drumul național, și în același timp scurtând distanța și timpul necesar pentru a ajunge la aeroport din partea aceea. O altă ieșire va fi în partea cealaltă de aeroport, între Giarmata și Giarmata Vii, o dorim realizată pentru a pune în aplicare planul nostru de a avea un nod intermodal pentru transportul de persoane și transportul de marfă. Calea ferată Timișoara-Aeroport este deja o prioritate națională și am reușit să o punem în masterplanul de transport, cu șanse mari de a fi finanțată prin noile mecanisme financiare europene.

Ce se va întâmpla cu Castelul Huniade? Va fi deschis, măcar parțial, în 2023, când Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii?

Restaurarea Castelului Huniade este unul dintre proiectele majore, importante pentru noi, sperăm să obținem finanțare prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE. În prezent se realizează documentația pentru intervenție (DALI), de către Institutul Național al Patrimoniului. Am discutat și cu ministrul, și ulterior și cu directorul acestui institut să grăbească lucrările la documentație, pentru a o avea finalizată la începutul primăverii și a putea include Castelul Huniade ca proiect matur pentru finanțare. Dacă reușim, în anul 2022 vor putea începe lucrările efectiv la proiect, ca să avem o parte din restaurarea edificiului finalizată în anul 2023. Trebuie luat totul de la zero, proiectul european inițial a fost pierdut. O singură veste bună avem – în final, clădirea a fost stabilizată, acum trebuie trecut la restaurare, consolidarea celeilalte părți care nu a fost afectată de acea problemă structurală și aducerea clădirii la o stare care să permită funcționarea ei.

Ce urmează în anul 2021 pentru Timiș? Principalele proiecte pe care le veți susține? Care sunt proiectele urgente?

Trebuie să finalizăm cele două proiecte – drumul județean Timișoara-Buziaș (respectiv Timișoara-Moșnița), unul dintre proiectele foarte importante, dacă se poate înainte de termen, și același lucru cu proiectul drumului județean Timișoara-Lipova, mai precis lărgirea la patru benzi în localitățile Dumbrăvița și Giarmata, spre autostradă. Cele două proiecte vor decongestiona principalele puncte de congestie a traficului din Timișoara, din Nord și din Sud. În acest fel ajutăm municipiul reședință de județ să respire un aer mai curat și cetățenii să ajungă la serviciu mult mai rapid. Trebuie completate măsurile cu o mai bună eficiență a transportului în comun, realizată de Primăria Timișoara, și o coordonare în zona metropolitană a localităților componente ale polului de creștere, în ceea ce privește extinderea rețelei de piste de biciclete.

Unde va fi extinsă pista de biciclete, în județ, și ce se va întâmpla cu pista de biciclete spre Serbia, de pe malul Begăi?

Eu, în programul de guvernare locală am prevăzut acel proiect al autostrăzii de biciclete, între localitățile din jurul Timișoarei și Timișoara, pe care dorim să-l realizăm. Pista de biciclete spre Serbia dorim să o preluăm, dar digul acela este al statului, al Administrației Bazinale de Apă Banat. Până se găsesc soluțiile tehnice vom continua în starea actuală. Noi dorim să preluăm această investiție. Am avut o întâlnire cu consulul Serbiei și am discutat despre continuarea acestei piste în țara vecină, la Zrenjanin. Ei sunt puțin în urmă, dar vor finaliza și ei partea lor de proiect și urmează să discutăm de deschiderea unui nou punct de frontieră, astfel încât timișenii să meargă la sârbi cu bicicleta, iar vecinii noștri să vină la noi, pe pistă.

Vor continua lucrările la centura alternativă a Timișoarei, prin localitățile periurbane?

Dorim să continuăm în partea de Nord, să vedem ce drumuri comunale putem prelua, în zona Pișchia-Remetea, Pișchia – Recaș, dar și porțiunea dintre Covaci și Cerneteaz. Analizăm mai multe trasee, care să completeze pseudocentura. Această pseudocentură a fost ideea mea, i-am propus-o președintelui CJ Timiș Constantin Ostaficiuc în 2005. și acum am ajuns să o continui.

Ce alte proiecte de infrastructură rutieră veți pune în practică?

Am avut întâlniri la Ministerul Transporturilor și am vorbit despre proiectele Timișului. Se va realiza linia de mare viteză Arad-Timișoara-Caransebeș, care va avea un mare impact în Timișoara, prin investițiile care se vor face, se vor face pasaje și chiar un sens giratoriu suspendat, și reabilitarea gărilor de Nord și de Est. Am discutat și despre autostrada Timișoara-Moravița, care, pentru noi, este foarte importantă, în perspectiva aderării Serbiei la UE, un element de legătură între Timișoara și cea mai apropiată capitală europeană de noi – Belgrad. Vrem ca Timișoara să fie primul mare oraș, după București, care să aibă o a doua centură, la nivel de autostradă, în jurul orașului, la o rază de 20 de kilometri în jurul său. Deja am discutat la nivelul Ministerului Transporturilor și am avut o discuție chiar cu premierul Orban, căruia i-am prezentat această idee, pentru că inițial se dorea dezvoltarea centurii de Vest într-o autostradă. Soluția pe care o propunem e mai costisitoare, dar cu bani europeni o putem realiza. Nu cred că ar trebui să facem niciun compromis în acest sens.

La sala polivalentă și stadion cum merg lucrurile? Încep lucrările?

Deja am fost de trei ori la București doar pentru chestiunea asta. Am selectat din cele patru variante de stadion două, care vor fi dezvoltate spre faza de studiu de fezabilitate. Orizonul de timp pentru selectarea unui constructor ar fi toamna anului viitor, care să poată începe lucrările, asta în cel mai fericit caz. Pentru sala polivalentă, acum se licitează studiul de prefezabilitate și fezabilitate, urmând ca după aceea să se facă licitație pentru proiect tehnic și execuție. Pentru noi este foarte important să găsim un operator experimentat, care să aducă nu numai evenimente sportive, dar și de cultură, divertisment, în aceste locuri. Trebuie să contractăm operatori specializați și să lăsăm specialiștii să se ocupe de aceste lucruri.

Pe ce vă veți axa în ceea ce privește investițiile în Sănătate? Spitalul regional?

Pe termen lung este nevoie de un spital regional, dar perspectiva lui este mai îndepărtată fiindcă s-au pierdut câteva etape și câteva oportunități în această direcție. Nu renunțăm la acest proiect și vom milita în continuare la Guvernul României pentru a include în continuare Timișoara în rândul orașelor care vor avea un spital regional. Avem ca obiectiv reparația capitală a clădirii Spitalului Județean Timișoara, pe interior și exterior, proiect care poate fi finanțat prin Mecanismul de Reziliență. Institutul Oncologic este un proiect foarte important, pe care am reușit să-l impunem spre a fi finanțat de Uniunea Europeană prin acest Mecanism de Reziliență, și să-l facem pe amplasamentul ruinei Spitalului Municipal. Voi avea, chiar săptămâna viitoare, o discuție cu ministrul Sănătății Nelu Tătaru, pentru a discuta mai multe proiecte din domeniul Sănătății din Timiș. Avem și noul spital municipal din Lugoj, pe care dorim să-l realizăm, pentru că actuala clădire este total depășită din punctul de vedere al capacității. Avem centrul de boli cardiovasculare, care este o prioritate pentru noi. Nu în ultimul rând, realizarea unui nou centru de mari arși la Timișoara, în cadrul spitalului județean – căruia îi va fi destinat un etaj din noua clădirea a Unității de Primiri Urgențe ce se va construi la spitalul județean, în cooperare cu Banca Mondială. Un alt proiect este noua maternitate, care se va construi lângă spitalul județean.

Consiliul Județean Timiș a sprijinit spitalele în pandemia de Covid-19. Cum le veți sprijini în continuare?

Noi am făcut economie pe un proiect România-Ungaria, peste 200.000 de euro, ceea ce ne permite, printre alte echipamente necesare luptei cu Covid-19, să mai luăm o autospecială dotată pentru intervenții în cazul SARS-Cov2, o ambulanță de intervenție în caz de risc epidemiologic. Vom achiziționa și mai multe echipamente mobile de care medicii au nevoie pentru intervenții la distanță și aparatură necesară spitalelor.

Cum veți proceda cu Agenda Culturală? În ultimii ani s-au mai redus din acțiunile finanțate.

Trebuie să ne ridicăm la un alt nivel, să finanțăm acele activități cu impact major, mai ales că în anul 2023 Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii. În plus, am putea să finanțăm și chiar să organizăm anumite acțiuni itinerante din județ, folosind atât infrastructura consiliului județean, că vorbim de Teatrul Merlin sau sectorul cultural timișorean, care să iasă din Timișoara și să aibă loc spectacole în alte localități din județ, în comune. Vom merge să facem un spectacol, spre exemplu, la Sânnicolau Mare, în acre să invităm un artist de renume. Vom finanța acele evenimente cu impact major, care să strângă zeci de mii de oameni, cu o cofinanțare consistentă din partea celor care le organizează.

Ce se va întâmpla cu finanțarea sportului?

În ceea ce privește finanțarea sportului, vom regândi din temelii programul de finanțare existent, vom merge pe finanțarea sportului de masă, în principal, vom încerca să sprijinim înființarea cât mai multor cluburi sportive de drept public, în județul nostru, la nivelul primăriilor. În acest fel vom lua și puțin din povara de finanțare, care va rămâne pe umerii consiliului județean. Asta nu înseamnă că vom ocoli finanțările pentru asociațiile sportive, dar vom încerca să ajutăm înființarea cluburilor de drept public. O a doua componentă este de finanțare a terenurilor de sport. Dorim anual să finanțăm minimum 10 astfel de terenuri – terenuri sintetice sau cu iarbă, de fotbal, baschet, handbal, tenis, în funcție de necesitățile locale, iar până în 2024 să avem 40-50 astfel de terenuri finanțate din bugetul Timișului. Îndemnăm primăriile să aplice la Compania Națională de Investiții pentru realizarea bazinelor de înot. Câteva au și făcut acest lucru.

Școlile speciale?

Vor fi investiții în continuare în școlile speciale. Trebuie să modernizăm și infrastructura, mă refer aici la clădiri, dar și dotare. S-au făcut investiții în ultimii ani, însă ele trebuie continuate și finanțate.

Cum veți dezvolta turismul din județ? Lacul Surduc?

Sunt multe oportunități din punct de vedere turistic, pe lângă Lacul Surduc: Delta de la Satchinez, Bega, sunt multe oportunități care trebuie puse în valoare, prin stimularea sectorului privat de a investi în zonă. Menirea sectorului public este de punere în valoare a punctelor de atracție și pot veni și privații să-și ofere serviciile, ghid turistic și alte servicii ce se pretează în sectorul turistic. Trebuie să vedem și să stabilim clar cu ce putem noi să atragem turiștii în zonă, să stabilim care este brandul turistic al județului Timiș. Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului în Timiș lucrează acum la acest proiect, cel de definire al brandului turistic.

Ce planuri aveți cu festivalurile, divertismentul, eventuale parcuri tematice?

La Aeroportul Cioca a avut deja loc Flight Festival, acolo avem un festival pe care l-am putea crește. Dacă reușim să creăm expertiza locală care să organizeze astfel de evenimente cred că este un lucru mult mai sustenabil pe termen mediu și lung. E mult mai bine să implicăm mediul de afaceri din zonă. Ne gândim serios și la un proiect major de divertisment și, în același timp, să îmbinăm și partea de tehnică și cercetare – un parc tematic de distracții. Prima noastră idee este de a lega acest parc de cercetare și tehnologie. Aici așteptăm să conturăm ideea. Va fi un fel de Futuroscop sau Astronarium.

Când vom avea vicepreședinți ai consiliului județean?

Sper că vom avea cât de curând vicepreședinți și sper că partenerii de la USR vor înțelege că Timișul reprezintă mai mult decât locurile în care ei au câștigat și că interesele mici și mărunte pot să împieteze asupra intereselor majore pe care Timișul și Timișoara le au. Nu aș vrea ca experiența ultimilor 30 de ani, din lipsă de conlucrare între CJ Timiș și Primăria Timișoara, să se perpetueze prin atitudinea celor de la USR. E foarte important să facem majorități peste tot. Nu putem fi aliați pe ici, pe colo, și în mare parte din județ să fim adversari. Le cer să revină și să iasă din logica de competiție. Aștept ca până la ședința din 25 noiembrie, când voi suplimenta ordinea de zi cu alegerea vicepreședinților, din partea lui Cristian Moș (președintele USR Timiș) să facă toate eforturile să avem majorități comune și în celelalte majorități din județ. Atunci voi considera că negocierile s-au încheiat cu succes. Noi ne-am ținut de cuvânt.