– Probabil unul dintre cele mai frumoase proiecte pe care mi le doresc foarte repede realizate este Castelul Huniade. Este o clădire reprezentativă pentru Banat, pentru întreaga zonă. Proiectul a fost început acum mai mulţi ani, iniţial cu scopul de salvare, din cauza unei falii, şi acum trebuie dus mai departe. Faptul că am câştigat cele 8 milioane de euro pentru a transforma monumentul într-un castel mi se pare foarte important pentru a realiza un obiectiv reprezentativ pentru Timişoara. Puţine oraşe din ţară, şi chiar din alte părţi au un castel de o asemenea anvergură în centrul oraşului. Aşadar, acesta este un proiect la care ţin foarte mult.
– V-aţi referit la un proiect în derulare. Există însă altele, cu siguranţă.
– Da, sunt multe alte proiecte. Consider ca prioritate numărul zona de sănătate. Timişoara are nevoie de o revitalizare totală a infrastructurii în sănătate. Mulţi dintre timişoreni sau bănăţeni, evident, cei care au posibilitatea, se duc spre Szeged, Viena sau alte oraşe din Europa pentru a-şi rezolva problemele de sănătate, ceea ce nu este corect. Şi aceasta pentru că specialişti foarte buni avem, avem calitate. Mai trebuie să aducem infrastructura la nivelul Comunităţii Europene. Şi am să vă dau câteva exemple.Spitalul Judeţean, după părerea mea, trebuie să intre într-o refacere totală. Am dat un exemplu prin renovarea Secţiei de terapie intensivă şi nu întâmplător am ales această secţie.Dacă alegeam oricare altă secţie, ar fi apărut discuţii. Terapia intensivă este o secţie în care, practic, toate celelalte secţii se întâlnesc într-un anume fel. Dar nu numai Spitalul Judeţean este în discuţie. Avem nevoie şi de o maternitate, aşa cum am mai spus. Cele două maternităţi publice funcţionează în condiţii nu dintre cele mai bune acum şi e nevoie de o maternitate nouă, cu o estimare, din proiect, între 2500 şi 3000 de naşteri pe an. Ea ar servi populaţia în mod public, pentru că mai sunt maternităţi private în Timişoara, dar nu oricine îşi poate permite să meargă acolo. Este un proiect aflat în faza studiului de fezabilitate, iar locaţia este asigurată lângă Spitalul Judeţean, unde corect ar fi să funcţioneze un Centru de sănătate, de tratament, o zonă dedicată sănătăţii. Şi tot în acea zonă s-a lansat şi proiectul pentru un Institut de cercetare pentru oncologie, unde noi am dedicat o parte din curtea Spitalului Judeţean. Fără discuţie, în zona sănătăţii este în continuare absolut necesar un Spital Regional şi, chiar dacă s-a împiedicat în hăţişul birocratic, cred că se poate realiza printr-un management privat, apoi printr-o investiţie în parteneriat public privat, urmat de un management privat. Imi doresc ca în final, şi acest Institut de oncologie de pe Calea Torontalului să devină o realitate. Astfel, investiţiile în sănătate devin o prioritate pentru Timişoara şi judeţul Timiş. Dacă până acum ne-am axat pe infrastructura rutieră, infrastructura apă-canal, cred că e momentul să ne focalizăm pe investiţiile în sănătate. Această dezvoltare o văd în două sau trei etape. Prima dată infrastructura, după care o strategie prin care să încercăm să creăm o reţea de sănătate, cu toate spitalele din Timişoara, în colaborare cu UMF şi cred că trebuie să ne îndreptăm spre un management privat în aceste unităţi. Ar fi mai corect un astfel de management, care să privească unitatea de sănătate mai mult sau mai puţin ca pe o afacere şi unde actul medical să fie realizat de profesionişti.
– Aţi atins un subiect interesant şi permanent actual pentru absolut toţi timişenii: drumurile. Cum staţi la acest capitol?
Subiectul drumuri este vizibil pentru toată lumea, nu doar în Timiş. Fiecare beneficiază în fiecare zi de infrastructua rutieră. Noi am reuşit în ultimii trei ani să acoperim cu asfalt cam 400 de kilometri din drumurile judeţene. Am refăcut foarte multe poduri, am deschis chiar noi drumuri. Sunt premiere pe care le-am realizat în Timiş şi continuăm acest lucru. Şi în acest an ne propunem cam 100 de kilometri de asfalt pe drumurile judeţene, şi bineînţeles, ca axele principale din drumurile judeţene să fie funcţionale în totalitate. Sigur că mai sunt lucrările de întreţinere, problemele care au apărut, mai apar şi vor fi tot timpul, pentru că vorbim despre o activitate perpetuă. Dar nu cred că, în acest moment, în judeţul Timiş, regăsim aceeaşi situaţie de acum 5 ani, de exemplu. Şi acest lucru îl vede cel care circulă în prezent în judeţ. Am avut o iniţiativă din legislatura trecută, de această dată, când am lansat cele trei programe operaţionale pe POR, adică Lugoj-Bacova, centura de ocolire a Buziaşului şi Sânnicolau Mare-Periam, limită de judeţ Arad. Au fost lansate de mine împreună cu echipa pe care am avut-o atunci şi acum sunt materializate. Dar în acest moment îmi doresc foarte mult rezovarea coborârii de pe autostradă. Toată lumea îşi doreşte acest lucru.
– Aţi vorbit mult în ultima vreme de proiectul unui Centru de afaceri…
– Da, dorim un Centru de afaceri în locul fostului Comisariat judeţean. Va fi un loc unde va funcţiona şi Biblioteca Judeţeană Timiş, care în prezent este împrăştiată în mai multe locaţii din oraş. Proiectul este gata, a fost agreat, urmează să semnăm contractul de finanţare. Mai discutăm acolo de o parcare subterană de 400 de locuri, deci discutăm de o clădire ce va funcţiona în centrul oraşului şi va fi reprezentativă pentru Timişoara şi pentru judeţul Timiş. Este tot un proiect început în cealaltă legislatură şi sper ca licitaţia pentru construcţie să se desfăşoare cât mai repede.
– Ce ne puteţi spune despre proiectele care vizează energiile alternative în Timiş?
– E un interes foarte mare pentru energiile alternative. Toată lumea le vede ca pe un business şi e absolut normal să fie aşa. Este ca o nouă revoluţie în zona energiilor alternative, a panourilor fotovoltaice. Timişul, în general, nu e destinat energiei eoliene, dar studiile au arătat că energia geotermală se poate folosi şi noi avem un proiect în acest sens. Este Casa Dinu, în rezervă deocamdată. Am convenit cu cei din conducerea Primăriei Timişoara ca, dacă rămân bani, să intre şi acest proiect. El este la cheie, este gata şi urmează să fie pornit la Săcălaz. Este, de fapt, o casă destinată îngrijirii copiilor cu dizabilităţi şi reintegraţi în societate. Ţinta este de a demonstra posibilităţile de a capta energia şi de a o utiliza. Vorbim de patru surse de energie în acest model al nostru. Mai avem un mare proiect legat de parcul industrial pentru producere de elemente, de repere pentru energie alternativă. De asemenea, mai avem dedicate cele 45 de hectare pentru un câmp de panouri solare, care ar urma să intre în reţeaua naţională şi acolo să se facă o compensare cu consumul de energie din partea administraţiilor locale din judeţ.
– Toate aceste proiecte înseamnă bani, dar, mai ales, înseamnă beneficii pentru oameni. Care sunt cele mai mari beneficii?
– Absolut toate proiectele de care am vorbit înseamnă beneficii pentru oameni. Banii necesari vin din comunitate şi e normal ca ei să se întoarcă în comunitate. Oamenii îi produc, aşa că ei trebuie să beneficieze de efectele proiectelor. De exemplu, energie alternativă înseamnă un mediu mai curat, în primul rând; infrastructura rutieră înseamnă civilizaţie şi bunăstare; infrastructura apă-canal este o normalitate. Mai sunt apoi investiţiile pe zona de cultură, de care, de prea multe ori, uităm. Uităm de simbolurile, tradiţiile şi valorile pe care le avem. Şi trebuie să spun că în Timişoara, în Timiş sunt zone din care, din păcate, foarte mulţi oameni au plecat spre Occident şi s-a creat un gol. Acest gol trebuie umplut cu tineri absolvenţi de facultate, cu oameni de valoare, cu tineri pe care trebuie să-i reţinem aici. În acelaşi timp, trebuie să ne gândim şi la oamenii de cultură. Meşteşugurile au dispărut aproape şi mă refer aici la olăritul din jurul Făgetului. Am înfiinţat cinci centre de olărit în judeţ, suntem în plină investiţie la Muzeul Satului Bănăţean, unde lucrăm la un nou concept. Avem Teatrul Merlin pentru a putea dedica copiilor momente de bucurie. Mai este proiectul Bastionului, pe care eu îl iubesc, deşi au existat numeroase controverse. Trebuie să spun că iubesc Timişoara, judeţul în care trăiesc şi oamenii din jurul meu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!