Redactor: Mai sunt probleme atât de grave sau e mai bine?

Emil Șerpe, director interimar Colterm: Probleme mai sunt, dar nu putem spune că sunt atât de grave. Sunt în general cu toate sistemele de termoficare. Există, din păcate, o concurență neloială între încălzirea individuală și sistemele centralizate de încălzire. Noi avem costuri în plus față de încălzirea individuală, avem cheltuieli mult mai mari, mai ales cu mediul. Există de mult timp o discuție, chiar de când am aderat la Uniunea Europeană, cu privire la ideea de a introduce o taxă de mediu pentru centralele individuale. Din păcate, fiecare guvern a amânat aceste discuții. Funcționăm pe o piață reglementată a gazelor naturale. Trebuiau să liberalizeze piața încă din 2014, dar încă funcționăm așa: noi, mari consumatori de gaz, îl cumpărăm la același preț la care îl cumpără și consumatorii individuali.

R: Cum v-ar ajuta dacă se introduce o taxă de mediu pentru centrale?

E.Ș.: Nu ne ajută pe noi, ajută viitorul nostru. Când erau frigurile foarte mari, m-am uitat în oraș cum ieșea fum în fiecare apartament. Eu stau la bloc, cei de sub mine nu au centrală, eu am, așa am cumpărat apartamentul. Dar vreau să trec la contorizarea individuală (n.r. contorizarea pe orizontală), sunt în discuții cu asociația de locatari.

R: De ce este mai bună contorizarea pe orizontală?

E.Ș.: Acest sistem este comparabil cu centrala. Vă spun diferența între sistemul centralizat actual și sistemul individual cu contorizare pe orizontală: în momentul acesta există un contor la branșament, fiecare apartament consumă atât cât este deschis robinetul la subsol. În momentul în care avem sistem de contorizare individuală, fiecare apartament își poate regla cât consumă, poate face reglajele pe fiecare calorifer, există robineți cu cap termostatat, iar contorul care este montat la ușa fiecărui apartament înregistrează atât cât este consumul.

R: S-a discutat foarte mulți ani despre contorizarea pe orizontală, în unele blocuri știu că au fost implementate deja astfel de proiecte…

E.Ș.: Avem undeva la 20 de blocuri, dacă nu și mai multe. Sunt peste 100 și ceva de apartamente care au contorizare pe orizontală. Am rămas uimit să constat că mulți administratori de bloc nu cunosc sistemul de contorizare pe orizontală. Ne-am gândit ca începând cu luna martie să începem întâlniri cu administratorii și președinții asociațiilor de proprietari. Vom începe cu întâlniri restrânse, în care le vom explica beneficiile acestui sistem, încercăm să implicăm și FALT – Federația Asociațiilor de Locatari Timișoara.

R: Cât sunt de mari investițiile pentru acest sistem?

E.Ș.: Ar fi undeva la 1.000 și ceva de euro, cu tot cu lucrările interioare. Montarea unei centrale individuale implică modificarea instalației interioare, care trebuie făcută în ambele cazuri, atât la centrală, cât și la contorizarea individuală. Instalația interioară se modifică și se face perimetrajul. Investiția în centrală este cam de 4.000 de lei, mult mult mai mare față de investiția fiecărui apartament pentru contorizarea pe orizontală. Cred că undeva la maximum 1.500 de lei ar fi contribuția fiecărui apartament pentru instalația comună. Prețul este mult mai mic decât este pentru o centrală pe gaz. La centrală prețurile depășesc 3.000 de lei, putem spune că costurile sunt triple în cazul celor care își pun centrale.

R: Există și timișoreni care renunță la centrale să vină la Colterm?

E.Ș.: Avem, nu știu să spun exact câți sunt, dar sunt. Sunt cam până în 50 pe an, dacă este să dau o cifră. Ei nu dau nicio explicație, pur și simplu vor să se branșeze din nou la Colterm. Începând cu anul trecut sau acum doi ani, am încercat să mergem în întâmpinarea clienților și să le facem branșamentul gratuit, atâta timp cât încheiem un contract pe o perioadă mai lungă, în care să ne amortizăm și noi investiția și totuși să ne păstrăm consumul de energie. În plus, ne vin foarte multe instituții: publice, școli, spitale, grădinițe, care doresc să revină în sistemul centralizat.

R: Ce este de făcut cu veșnica problemă cu apă caldă și cu apa rece?

E.Ș.: În 2014, când am preluat mandatul, întregul oraș era undeva acoperit la aproximativ 20 la sută cu circuite de recirculație. În momentul acesta, avem undeva la 60 la sută din rețeaua Timișoarei recirculată. Înseamnă trasee noi, pe lângă traseul de apă caldă, care recirculă apa de pe un branșament și păstrează temperatura la temperatura noastră de furnizare. Noi ne învârtim într-un cerc vicios. Din cauza debranșărilor care s-au produs în ultima perioadă, legale sau ilegale, nu mai există consumul dinainte. Raportându-ne la anii ’90, când toată lumea era pe încălzirea centralizată, nu existau deloc trasee de recirculație a apei calde, întrucât tot timpul era consum, iar apa caldă era în permanență la temperatura optimă pe branșament. Din păcate, dacă de pe un traseu unde am avut la un moment dat 100 de abonați au rămas 50 de abonați, deja nu mai este consumul care exista înainte și atunci apa caldă se răcește.

Apa este murdară este din cauza țevilor vechi. Începând tot cu anul 2014, Colterm a trecut la țevi din PeX (n.r. polietilenă recirculată), țevi din plastic pentru apă caldă, care nu se murdăresc, nu ruginesc și au o perioadă de viață mult mai lungă decât țevile din metal care erau montate până în anul 2014. Din păcate, rețeaua noastră are în jur de 350 de kilometri.

R: În ce ritm merge modernizarea rețelelor de distribuție a energiei termice?

E.Ș.: Costă foarte mult investițiile în rețelele de distribuție. De exemplu, avem un proiect european, derulat în 2012. Anul trecut s-a schimbat programul din POS Mediu în POIM, trebuie rescrisă aplicația, acum se face asta pentru noul program operațional și sperăm că anul viitor să ne apucăm de treabă. În proiect avem de retehnologizat cam 30 de kilometri de rețea. 30 de kilometri de rețea înseamnă 30 de milioane de euro. Investițiile sunt enorme la noi. Vă explic și din ce cauză: dacă societățiile care se ocupă cu refacerea străzilor vin, decopertează asfaltul și toarnă un strat nou de asfalt, noi decopertăm, săpăm groapa, înlocuim conductele, care și ele sunt destul de scumpe, după care trebuie să aducem strada la starea inițială. Și anul trecut am lucrat împreună cu SDM, atunci când ei au avut de refăcut anumite parcări, de exemplu, am înlocuit parte din rețea. De obicei, cheltuielile cu refacerea tramei stradale sunt cam 60 la sută din valoarea investiției. Costă nisipul, pentru că acele conducte trebuie să stea într-un pat de nisip, după acesta se pune balast, apoi stratul de beton ș.a.m.d.

Începând cu 2014 am făcut cam 4 kilometri de rețea de transport și distribuție a energiei termice pe an, până atunci se făcea doar un kilometru pe an. Recirculațiile sunt puțin mai ieftine, pentru că implică introducerea în pământ a unei singure conducte și de obicei ne îndreptăm spre spațiile verzi sau spre cele care nu ne costă atât de mult cu refacerea.

R: Când estimați că o să scăpăm de problema apei calde sau de problema apei murdare?

E.Ș.: Din 2014 și până acum am făcut cam 60 la sută din sistemul de recirculare. Eu sper ca în maximum trei ani să terminăm. Există și în momentul de față zone unde nu avem deloc probleme, chiar dacă nu avem recirculație. Asta înseamnă că nu sunt debranșați. La blocurile turn din Circumvalațiunii sau pe Gheorghe Lazăr nu avem astfel de rețele, dar nu sunt probleme, pentru că, fiind mulți consumatori, tot timpul avem consum.

R: Care ar fi principalele sfaturi pe care le dați timișorenilor pentru a nu mai avea facturi uriașe și nici probleme cu apa caldă sau cu apa rece?

E.Ș.: Primul sfat ar fi să nu se debranșeze. Pentru a nu mai avea probleme cu apa, ați ridicat un aspect foarte important: tot la debranșări facem referire. Sistemul orașului de alimentare cu apa a fost gândit pe două conducte, una dedicată apei calde și alta dedicată apei rece. În momentul în care din ce în ce mai mulți consumatori își montează centrale, elimină conducta de apă caldă și iau debit din conducta de apă rece. Ea fiind dimensionată doar pentru jumătate din consum, conductele respective nu mai fac față. Trebuie să ne uităm la sistemul de încălzire, vara trebuie să ne curățăm instalațiile interioare, trebuie să avem izolații bune la conducte, mai ales în subsoluri. Un alt sfat ar fi să-și monteze robineți cu cap termostatat, să nu mai regleze temperatura cu geamul și să regleze temperatura din debitul care intră în calorifer.

R: Cum stă societatea cu datoriile? Din câte știu, din septembrie anul trecut, Colterm are conturile blocate.

E.Ș.: Da, avem o problemă mică, dar ne descurcăm. Funcționăm în continuare. Datoriile sunt mult mai mici față de 2014, cu mai bine de jumătate, atunci erau imense. Acum mai avem în jur de 100 și ceva de milioane datorii. Avem noroc că avem sprijinul primăriei, primăria crede încă în această societate, ca și noi de altfel. Anul trecut s-a votat o majorare de capital social de 84 de milioane, dar majorarea efectivă nu s-a produs, nu am primit banii. În schimb, chiar acum încercăm să luăm un credit și să garantăm cu majorarea de capital social. Se poate, majorarea este practic o sumă de bani care trebuie să ne intre în conturi. Creditul va fi și pentru investiții, dar și pentru acoperirea datoriilor.

R: Se poate discuta despre o scădere a prețului la gigacalorie în viitor, dacă nu se mai modifică așa tare prețul la gaz?

E.Ș.: Putem discuta, dar nu pot să spun ce înseamnă viitor. Nu știm ce se întâmplă cu prețul gazului. Începând cu 1 aprilie, teoretic, prețul gazului se liberalizează, așa spune legea, dar rămâne reglementat. Nu am înțeles exact ce înseamnă asta. Va avea un plafon. Dar o să crească prețul pentru populație. În momentul de față, prețul gazului este liberalizat la agenții economici. În Germania, de exemplu, cei cu termoficare plătesc mult mai puțini decât cei care au gaz. Germania a înțeles că gazul este pentru industrie și există niște prețuri uriașe la gaz.

Material apărut în săptămânalul Agenda.