R: Ați petrecut aproape șase luni în Primăria Timișoara. Este mai bine decât în sistemul privat, ce v-a atras spre administrația publică?
F.I.: Nu se poate compara sistemul privat cu administrația publică. În sistemul privat ai deciziile tale proprii, lucrează oamenii pentru tine, lucrezi pentru un profit, pentru bunul tău, iar în administrația locală lucrezi pentru societate, deciziile se fac împreună. Nu pot să spun unde e mai bine. Provocarea este mult mai interesantă în administrație, până acum nu am lucrat deloc în domeniu, cunosc multe lucruri noi, este interesant să lucrezi pentru o echipă.
Nu ați prea ieșit foarte mult în fața timișorenilor. Vă place să lucrați mai mult din umbră?
Eu zic că nu lucrez chiar din umbră. Dacă sunt întrebat răspund, dacă nu, atunci nu o fac. Eu cred că cel mai bine e să îți faci treaba. Adevărul este că dacă faci un lucru bun, se menționează mai puțin, dar dacă greșești atunci se știe. Eu încerc să îmi diminuez greșelile, depind și de foarte multă lume din primărie. Eu spun că am crescut în jumătate de an, am dobândit cât de cât experiență și sper să ies public numai cu lucruri bune.
În urmă cu aproape șase luni, când ați intrat în primărie, care a fost primul lucru care v-a atras atenția, ce v-a plăcut cel mai mult?
Biroul este moștenit, înaintea mea au fost doi viceprimari aici. Totul a fost nou, am fost luat dintr-un anturaj, din privat, unde cunoșteam pe toată lumea, eram de zece ani acolo și am fost pus într-un loc unde nu cunoșteam pe nimeni și așteptam să văd ce se întâmplă. Mi-au plăcut foarte mult primele mele atribuții: cazurile sociale și Direcția Socială. Și în privat m-am implicat în acest domeniu, cât am putut.
Ne puteți povesti despre un caz care v-a marcat, care vă face să fiți mândru că vă ocupați de domeniul social?
A fost cazul doamnei profesoare Krestyan (n.r. Ilona Krestyan) care a rămas fără casă, în 10 decembrie, după un incendiu. Săraca este legată la pat, are probleme atât fizice, cât și motrice și psihice. S-au adunat oamenii să o ajute, dar, din păcate, locuința ei din Ronaț a fost foarte deteriorată și a trebuit să o mutăm undeva. Cu colaborarea Serviciului de Ajutor Social și a Serviciului de Ajutor Maltez am reușit să rezolvăm această problemă, cel puțin mână la mijlocul lui ianuarie. Ne bucurăm că este în mâini foarte bune.
Care a fost primul lucru care nu v-a plăcut în primărie?
Nu pot să spun că a fost ceva ce m-a deranjat la început, nu mă pot exprima, deocamdată. Trebuie găsită problema punctuală. Eu zic că toată lumea își face treaba, dar într-un anumit fel, ar trebui organizați mai bine și motivați oamenii.
Printre atribuțiile pe care le aveți se numără și Compartimentul Monumente. Vă plac monumentele Timișoarei?
Monumentele Timișoarei sunt frumoase, că nu sunt întreținute cum trebuie, unele, este altceva. Din păcate, ca să poți interveni, îți trebuie foarte multe avize. Noi avem Casa de Cultură, avem Biroul Tehnic, dar nu avem artiști plastici. Din câte am aflat, pentru a recondiționa un monument, în primul rând trebuie să afli exact a cui proprietate este, trebuie să ai o ridicare topo, să cunoști valoarea monumentului și abia apoi poți se pot face intervenții. Cea mai mare problemă este că primăria nu are angajați artiști plastici sau evaluatori în monumente. După știința mea, sunt doar vreo cinci care sunt atestați în toată țara și accesul la ei este foarte greu. Pot să spun că da, îmi plac monumentele Timișoarei. chiar dacă nu sunt întreținute cum trebuie, au acel sentiment de vechi, se vede valoarea lor.
Ce-i lipsește Timișoarei din punct de vedere al monumentelor? Statui trăsnite, care să-i atragă pe turiști sau monumente care să ne aducă aminte de istoria orașului?
Părerea mea este că lipsesc monumentele care dovedesc istoria, conviețuirea și tipicul nostru bănățean.
Vă ocupați, printre altele, și de locuințele sociale. Avem o listă imensă de oameni înscriși la primărie. Se poate face mai mult?
Putem să facem mult mai mult. Cel mai simplu este cu containerele. Din ce știu eu, anumite asociații civile au proiecte și chiar promisiuni că o să aducă containere pentru locuințe sociale, noi le punem la dispoziție terenuri. Efectiv, nu știu cum ar fi putut primăria să cumpere astfel de containere, pentru că atunci ar trebui să le și administreze. Listele de așteptare, din păcate, sunt lungi. Cazurile sociale sunt puțin mai complicate, sunt familii întregi, nu le putem da 13 metri pătrați la familiile cu trei copii, de exemplu. Sunt mulți care refuză, este foarte greu.
Fiecare problemă are o rezolvare, sunt proiecte și cu Norvegia cu containere. Dar locuințele sociale au și un mare impact asupra zonei în care sunt amplasate. În strada Polonă a fost o luptă a locatarilor care erau deja acolo. Repulsia cetățenilor este puțin accentuată, dar asigurând civilizație eu cred că oamenii se adaptează societății.
Ați primit o sarcină foarte grea, recent, de la primarul Nicolae Robu. Să vă ocupați de cablurile care împăienjenesc Timișoara. Ce facem cu ele?
În 2015 s-a dat un HCL, ei mai au păsuire până în noiembrie 2017. Tot atunci s-a făcut și un regulament. Deocamdată, noi am început să le solicităm marcarea tuturor cablurilor, să știm ale cui sunt, să le identifice pe cele care nu sunt funcționale. De obicei, ce se vede, se află pe stâlpii Enel sau ai RATT. RATT prelungește contractele din trei în trei luni, noi încercăm să îi determinăm să încheie contractele lunar și prin contract să îi obligăm să le marcheze, să ne spună care sunt active și care nu. Iarna este foarte greu, dar eu cred că jumătate dintre ele nu se folosesc. Eu nu știu exact pe ce bază putem noi să tăiem cabluri, dar automat dacă am face-o, am crea probleme operatorului și beneficiarului. Eu vreau să evit problemele, vreau să fac să fie bine. Nu o să ajungem să nu le tăiem, să ne înțelegem, dar nu o să le tăiem noi. De asta se va ocupa operatorul: cel care a pus cablul, acela îl va tăia.
Aveți deja șase luni petrecute în primărie. Dacă este să facem un top 3 al principalelor realizări, care ar fi acestea?
Mă mândresc cu faptul că am reușit să creăm o legătură cu serviciile sociale private, pe care le subvenționăm noi, primăria. Un al doilea lucru ar fi că am început să ne mișcăm pentru a rezolva problema cablurilor aeriene în centrul vechi. Din păcate, până în martie nu putem interveni, pentru că este foarte frig și se rupe cablul. Nu o să fie foarte mult de lucru, nu spargem, o să fie estetic. Tot în top 3 ar fi și obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021, am prins și eu ultimele 300 de metri și am putut să ajut și eu cu partenerii străini, cei din Ungaria sau din alte părți.
Articole pe aceeași temă:
Averile viceprimarilor Timisoarei: Farkas Imre are trei masini, Dan Diaconu niciuna
Noii viceprimari ai Timisoarei: Farkas Imre si Dan Diaconu. Avem si consiliu local valid
Timisoara va avea un viceprimar din UDMR. PNL a gasit armonia in consiliul local
Citiți principiile noastre de moderare aici!