„Am adunat experiență, am avut mult de învățat, am venit din mediul privat, norocul meu că sunt înconjurat de oameni profesioniști și am avut de la cine învăța. Eu zic că este destul de ușoară trecerea din mediul privat, ești responsabil de deciziile pe care le ei, dacă ai coloană vertebrală și te ții de deciziile pe care le iei, atunci nu este greu, la privat depindeai numai de deciziile tale, aici totuși se lucrează în colectiv și lucrurile sunt analizate mai adânc, dar mare diferență nu este”, ne-a spus Farkas Imre. Viceprimarul Timișoarei simte totuși o fugă de responsabilitate în primărie. Unii funcționari fug de semnături, dar spune că, dacă documentele sunt analizate bine, atunci nu ar trebui să se teamă nimeni de iscălituri.

„Simt și eu o fugă de responsabilitate, acum este bine să vedem cealaltă parte. Noi încercăm să fim cât mai transparenți și anumite persoane cam profită de chestia asta, anumite grupuri. Câteodată suntem controlați. Niciodată nu se zice un cuvânt bun despre noi, dar eu zic că mai facem și lucruri bune, nu numai lucruri rele”, a completat edilul.

Dacă este să vorbim de lucrurile bune pe care le-a făcut în primărie de când este viceprimar, Farkas spune că a reușit să obțină de la unguri și de la sârbi susținere și scrisori care au ajutat la dosarul de candidatură al Timișoarei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. În al doilea rând, viceprimarul de origine maghiară al Timișoarei se mândrește cu reorganizarea Direcției de Asistență Socială și speră că, în scurt timp, această direcție va ajunge să fie cea mai bună din țară. În al treilea rând, Farkas Imre spune că a încercat să facă ordine acolo unde a găsit dezordine, în special la clădirile și terenurile din patrimoniul primăriei.

„Părerea mea este că cea mai mare dezordine a fost la clădiri și terenuri, unde am moștenit anumite probleme. Împreună cu directorul Mihai Boncea încercăm să facem treabă cu pași de bebeluși, să punem la punct și să înregistrăm tot ceea ce avem. Era haos general. Sau nu se știa care sunt ale primăriei sau nu erau intabulate, așa era sistemul, pur și simplu s-a uitat de anumite chestii. Este foarte greu să facem o listă, fiindcă mai nou și școlile și spitalele aparțin de noi, foarte multe clădiri au fost retrocedate, foarte multe au fost cumpărate, noi avem spațiile cu altă destinație sau locuințele sociale pe care ne concentrăm. Suntem obligați cam din trei în trei ani să facem o evaluare, am început să o facem. Am avut o singură întrebare: de ce nu s-a făcut până acum? Eu am început, dar este foarte greu, nu pot să zic că nu facem față, dar nu putem să avem rezultate imediate”, ne-a explicat viceprimarul Timișoarei, care speră să mai prindă încă un mandat de viceprimar ca să poată face ordine în primărie.

Farkas Imre: Patru ani sunt puțini

„Poate mai prind încă un mandat și atunci pot să zic când se face ordine. Eu zic că doresc alt mandat, patru ani, după părerea mea, este un timp scurt. Într-un an te obișnuiești, în doi ani începi să lucrezi și în ultimul începi să te gândești la următorii patru ani. Dacă vrei ceva constructiv, aș lua modelul german, unde un mandat de viceprimar este de opt ani”, ne-a dezvăluit Farkas.

Viceprimarul Farkas Imre are mai multe atribuții, însă cele mai importante sunt domeniul social, patrimoniul municipalității și monumentele orașului. Printre altele, el a fost desemnat să se ocupe și de problema cablurilor aeriene.

Dacă este să vorbim despre monumentele din oraș, situația este alarmantă. Avem o sumedenie de monumente și acum doi oameni care să se ocupe de ele. Până nu demult era unul singur, în condițiile în care la Direcția de Comunicare erau zeci de angajați.

„Departamentul de Monumente avea un singur angajat. După reorganizare a mai venit cineva să o ajute. Compartimentul de Monumente face și preemțiunile. Avem o listă destul de lungă cu monumentele moștenite, am reușit să rezolvăm cu actele, dar sunt anumite monumente care deocamdată nu se știe de cine aparțin. Cele care se află în patrimoniul nostru sunt întreținute, dar nu de către Compartimentul de Monumente. După părerea mea, ar trebui externalizat acest serviciu, fiindcă nu avem pregătirea necesară în arte plastice, unde am putea să intervenim radical. De întreținere se ocupă Biroul Tehnic. Cele mai vechi monumente din oraș sunt făcute pe la sfârșitul anilor 1800, început de 1900, sunt foarte greu de evaluat, după știința mea sunt doi experți în evaluarea monumentelor în toată țara. Cu ajutorul Uniunii Artiștilor Plastici am reușit să facem evaluări”, a povestit Farkas Imre.

Proiecte europene pentru Direcția de Asistență Socială

Dacă este să facem comparație cu alte orașe, viceprimarul Timișoarei spune că Timișoara stă foarte bine la capitolul social. Este nevoie însă de mai mult, dar municipalitatea lucrează și cu organizațiile nonguvernamentale în acest domeniu. Sunt probleme mari însă cu spațiile.

„Lista de așteptare a oamenilor care au rămas fără case este lungă. Se analizează în fiecare sfârșit de an și la fiecare început de an și se face o listă conform necesităților, dar, din păcate, începem să nu mai avem spații destule. Vrem să depunem un proiect anul viitor, pentru fonduri europene, de construire a locuințelor sociale. Este greu să le explicăm oamenilor să aștepte cinci sau opt ani ca să primească o locuință socială. Trebuie să ne inspirăm și de la alții, este mai bine să construim blocuri, fiindcă putem face și incluziune socială. Avem două liste: una pe cazuri sociale și una pe locuințe retrocedate. Sunt cam 300 de oameni pe fiecare listă. Trebuie să ne gândim și la femeile abuzate, la copiii care sunt lăsați singuri și părinții sunt în străinătate, la tineretul care încă nu are 18 ani și o viață nu tocmai bună, sunt foarte multe situații în care putem rezolva multe cu o locuință, dar noi trebuie să-i și introducem în societate. Cred că o să facem față”, ne-a mai spus viceprimarul.

Cablurile, bată-le vina

Problema păienjenișurilor de cabluri de pe stâlpii din Timișoara este una veche. De ceva vreme a devenit problema lui Farkas Imre. S-a întâlnit cu firmele care dețin fire pe stâlpii orașului și a căutat soluții pentru îngroparea lor. Așteaptă însă de luni bune după un aviz de la ANCOM – Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. După furtuna de la mijlocul lunii septembrie, Timișoara s-a umplut de cabluri și la sol, nu numai în aer. Și acum zac cabluri prin oraș.

„După furtună am avut doar doi operatori care au fost dispuși să meargă pe teren și să-și adune cablurile. Din martie am început să mă ocup mai serios de această problemă. În zona Cetate avem o structură subterană unde putem să introducem toate cablurile operatorilor, cred că sunt nouă operatori. Așteptăm însă un aviz de la București care întârzie să vină. Chiar dacă am avut un proiect implementat cu fonduri europene, ei tot ne cer lămuriri și ne întreabă, de exemplu, cum o să se dezvolte operatorii peste 20 de ani. Răspunsul este relativ, pot să fie numai trei operatori, pot să fie 40. Așteptăm să primim avizul de la ANCOM, pentru un contract și pentru un regulament. Apoi încercăm să extrapolăm pe tot orașul. Unde este deja făcută structura subterană, acolo putem să introducem cablurile. Eu am tot spus că nu vreau ca utilizatorul să simtă. Aici și operatorii exagerează, dar într-un oraș care tot crește clar că undeva trebuie să faci”, ne-a explicat edilul.

Cea mai importantă mișcare pe care ar trebui să o facă operatorii ar fi să verifice firele care au fost scoase din uz. Ușor de zis, greu de făcut.

„Primul pas care ar trebui să fie făcut de operatori este să verifice care cabluri nu sunt folosite. Le-am cerut asta în aprilie, numai câțiva au verificat. Legal nu știm exact cum îi putem sancționa, nu ne-am gândit. Noi dacă nu putem identifica al cui este cablul nefolosit, nu știm pe cine să sancționăm. Nu cred că primăria poate interveni, sunt cabluri private, aparțin de anumiți operatori. Eu am făcut un apel. Aștept totuși avizul de la ANCOM, atunci putem să avem o hârtie și să mai stăm încă o dată de vorbă sau de două ori, de câte ori este nevoie, cu operatorii și să îi rugăm frumos să curețe. Eu am crezut că lucrurile pot merge mai repede și anul acesta putem să arătăm în Cetate cum ne-am gândit noi că ar trebui să arate. Asta ar influența și restul cartierelor. Prima scrisoare trimisă către ANCOM a fost în mijlocul lui aprilie. Acum suntem, sperăm noi, pe ultima sută de metri. Am dat toate actele necesare, toate analizele posibile, inclusiv din județ trebuie să căutăm operatori, dacă o să vrea să vină în municipiu. Numai să primim odată hârtiile”, ne-a mai povestit Farkas Imre.

Pe ce se concentrează viceprimarul în perioada următoare? Pe domeniul social. Edilul vrea să intre în noul an cu proiecte scrise care să poată fi depuse pentru fonduri europene, pentru ca Timișoara să aibă mai multe locuințe sociale.

„În perioada aceasta, afară nu se prea poate lucra, acum ne canalizăm atenția pe problemele sociale. Am reușit reorganizarea Direcției de Asistență Socială, vrem să începem anul nou cu proiectele gata scrise, inclusiv cu un accent pe sustenabilitatea unui proiect”, a conchis Farkas Imre.