Comuna Moşniţa are un trecut interesant, pe care nu multă lume îl cunoaşte.
„Moşniţa Nouă chiar are un istoric interesant. Două dintre localităţile componente sunt cu o vechime considerabilă, Moşniţa Veche având prima atestare documentară în 1333, iar Urseniul în 1403. Ele au fost situate iniţial pe alte vetre, dar apoi populaţia a migrat pe actualele locaţii. Cercetările arheologice au arătat urme de locuire încă din perioade mult anterioare atestărilor documentare. Celelalte localităţi ale comunei sunt mult mai tinere. Rudicica, care este şi cea mai mică, a luat fiinţă la sfârşitul secolului al XVIII-lea, iniţial ca o grupare de locuinţe pentru lucrătorii în agricultură aduşi de stăpânul locului la conacul său. Moşniţa Nouă a fost înfiinţată de statul maghiar la începutul secolului trecut, prin aducerea de colonişti din comitetele Senieş, Bekes şi Pojoni (Bratislava), într-o perioadă în care au mai fost puse bazele Dumbrăviţei, Dumbravei, Otelecului etc. Iniţial, Moşniţa Nouă trebuia să fie lipită ca o peninsulă de Moşniţa Veche, dar opoziţia locuitorilor de acolo a făcut ca satul să fie înfiinţat pe actuala locaţie, după defrişarea unei suprafețe de pădure, Zăbrani, fost domeniu regal de vânătoare. Albina a fost înfiinţată în anii de după Primul Război Mondial, cu colonişti din zona Sebeşului, iniţial ca şi componentă a comunei Bucovăţ, cu numele de Colonia Brod. Numele de Albina a fost ales din două motive: banca Albina a sprijinit cu credite populaţia la achiziţia de terenuri, iar mulţi locuitori aveau o ocupaţie, boştinăritul, legată de albinărit”.
În ultimii ani, infrastructura comunei s-a modernizat mult. Ce înseamnă concret aceasta modernizare?
„Acum șapte-opt ani, comuna nu avea rețele de apă, canalizare, gaz metan, cablu TV, telefonia mobilă nu era utilizabilă din cauza lipsei semnalului, internetul era accesibil doar prin dial-up pe rețeaua de telefonie fixă. Acum, situația este schimbată. Gazul metan este introdus în toate satele vechi și pe suprafețe întinse din zonele noi, apa este introdusă în Moșnița Nouă, dar până la finele anului toate satele vechi vor avea apă curentă, la fel cum au sau vor avea cartiere mai populate din comună. Canalizarea va fi funcțională la Moșnița Nouă, Moșnița Veche și cartierele Europa și Serena, pentru Urseni și Albina populația de 1.500, respectiv 400 de locuitori face imposibilă accesarea de fonduri europene, care se vor aloca aglomerărilor de peste două mii de persoane.
Cei trei mari operatori de telefonie mobilă au antene în Moșnița, două rețele de cablu asigură servicii de televiziune, internet și telefonie fixă. Din 2012, în parcul din centrul comunei se asigură internet prin wireless gratuit, prin rețeaua „Eu iubesc Moșnița” asigurată de consiliul local.
Prin urmare, lucrurile se îmbunătățesc de la o zi la alta, dar nu întotdeauna în ritmul dorit, în mod firesc, de locuitori. Principala problemă este bugetul mic al comunei, desigur, raportat la necesarul de infrastructură. Pentru comparație, dacă avem în vedere impozitul anual pe venit pe cap de locuitor, în 2013, Moșnița Nouă, cu 148 lei/ an/ cap de locuitor, se situează departe de Ghiroda (1.486 lei), Parța (956 lei), Giroc (955 lei)”.
Interviul integral, aşa cum a fost el consemnat de omul de presă Zoltan Kovacs, îl puteţi citi în numărul din 15 mai al săptămânalului Agenda, de unde aflaţi inclusiv proiectele pe care le are în vedere primarul Ioan Sorincău pentru localitatea Moşniţa Nouă.
Citiți principiile noastre de moderare aici!