Într-un oraș, modernizarea infrastructurii este esențială pentru a asigura o dezvoltare urbană durabilă, sigură și eficientă, care să răspundă nevoilor și cerințelor locuitorilor, dar și mediului.
De infrastructură depinde modul în care oamenii călătoresc, lucrează și trăiesc, astfel că modernizarea ei are – sau cel puțin ar trebui să aibă – ca scop îmbunătățirea calității vieții locuitorilor săi.
O infrastructură modernă nu se referă doar la străzi și mijloace de transport, ci și la conectivitate și accesibilitate, pentru ca oamenii să se deplaseze rapid și eficient de la un loc la altul.
Marile bulevarde din Timișoara, reabilitate
În ultimii ani, în Timișoara s-au făcut investiții record în drumuri și în transportul public.
Linia de tramvai a fost reabilitată deja pe două mari bulevarde din Timișoara – Cetății și Bogdăneștilor – o investiție similară urmând să fie gata în vara acestui an pe Bulevardul Stan Vidrighin – deosebit de important pentru că preia parte din traficul greu din oraș, în lipsa centurii.
Inaugurarea noii linii de tramvai de pe Bulevardul Cetății a fost marcată de Primăria Timișoara anul acesta, în februarie, de când s-a reluat și circulația tramvaielor în zonă.
„Este un pas mare pentru transportul în comun din Timișoara, pentru tradiția de 155 de ani de transport în comun în Timișoara, că primul dintre cele trei mari proiecte de reabilitare a liniilor de tramvai (Bogdăneștilor și Vidrighin sunt celelalte două) este gata și funcțional. Vreau să mulțumesc în primul rând tuturor celor care locuiesc aici, în cartier, pentru că știu că a fost un șantier greu, dar a fost un șantier necesar în acești ultimi trei ani”, spunea în februarie Dominic Fritz.
Lucrările de pe Cetății au prevăzut, pe lângă schimbarea liniei de tramvai existente și amenajarea uneia înierbate pe o distanță de 1,57 km, și schimbarea rețelelor de utilități, reabilitarea a 26.000 de metri pătrați de carosabil, 12.000 de metri pătrați de trotuare și a 20.0000 de metri pătrați de spații verzi și reamenajarea a zece stații de tramvai.
Investiția de aici a fost una, putem spune, costisitoare, de aproximativ 110 milioane de lei, cu o finanțare nerambursabilă de 66 de milioane de lei pe noul exercițiu financiar european, obținută la finalul anului trecut.
Contractul pentru modernizarea bulevardului a fost semnat în septembrie 2020 cu PORR Construct, care s-a asociat cu alte șapte firme. Lucrările au început de abia în iunie 2021, de când s-a și oprit circulația tramvaielor.
Pe Calea Bogdăneștilor, de lucrări se ocupă asocierea Sylc Con Trans – Longhersin – Matrix Computers – Lile Service General Construction – Optotel Com – Electric Rail Project – Instal Group – Cons Electrificarea Instal – Madi FHVAC – Swarco Traffic România.
Contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat în vara anului 2020, iar investiția se ridică la 149 de milioane de lei, din care 90 de milioane de lei este cofinanțarea UE, iar 59 de milioane au fost obținute de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
Chiar la începutul acestei luni, primarul Dominic Fritz a fost, împreună cu angajați din primărie și societățile din subordine, în vizită pe șantier pentru a se asigura că „executantul nu trage de timp și că lucrările sunt de calitate”.
S-au găsit, însă, ceva probleme la căminele de canalizare, pe care constructorul a fost nevoit să le remedieze pe propria cheltuială. Detalii, AICI.
„Lucrarea de pe Bogdăneștilor încă nu e gata. Am avut o întâlnire cu constructorul pe șantier, tocmai ca să mă asigur că vom avea la final o lucrare de bună calitate. Modernizarea Căii Bogdăneștilor este unul din proiectele noastre strategice pentru sistemul de mobilitate al Timișoarei, alături de Cetății și Vidrighin. Nu voi accepta lucrări de mântuială!”, declara primarul Dominic Fritz.
Pe Calea Bogdăneștilor sunt linii noi de tramvai, șosea lărgită la patru benzi, trotuare, piste de biciclete, spațiu verde și sistem de iluminat public modern. Aici urmează finalizarea recepției proiectului.
Și lucrările de pe Stan Vidrighin sunt aproape gata. Lucrările din intersecția Calea Stan Vidrighin – 1 Decembrie au fost finalizate, astfel că din 22 aprilie timișorenii din zonă vor avea două noi linii de transport în comun. Pe de o parte, va fi reluată circulația liniei de tramvai 6, de fapt 6a și 5b. Pe de altă parte, va fi înființată și o nouă linie de autobuz, cu capăt la Calea Urseni.
„Sunt două linii foarte așteptate de cei care locuiesc sau lucrează fie în zona Urseni sau pe Calea Stan Vidrighin și ambele rute ajută la o mai bună conectare a acestor zone cu restul orașului. Dezvoltarea și modernizarea transportului public fac parte din strategia noastră de a reduce ambuteiajele în trafic și de a avea un oraș mai verde”, spunea în urmă cu câteva zile primarul Dominic Fritz.
Acum urmează să fie turnat și ultimul strat de asfalt, dintr-un capăt în celălalt al bulevardului, după care vor fi amenajate spațiile verzi, vor fi plantați copaci și va fi realizată semnalizarea rutieră.
Termenul de finalizare din contract este 30 septembrie 2024, însă lucrările sunt în avans și, dacă nu vor apărea situații neprevăzute, ar putea fi terminată încă din luna iulie. De atunci ar urma să revină pe traseul obișnuit și tramvaiul 4.
Valoarea totală a proiectului a ajuns la 101,2 milioane de lei, adică aproximativa 20,3 milioane de euro. Cofinanțare UE pe Programul Regional Vest 2021 – 2027, obținută la finalul anului trecut, ar fi de 67,5 milioane de lei.
Vă reamintim, pe bulevardul din sud-estul orașului lucrează cunoscuta firmă PORR Construct, împreună cu altele opt. Contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat în martie 2021, cu un termen de 36 de luni. Lucrările propriu-zise au început în aprilie 2022.
Mai multe mijloace de transport în comun
Administrația Fritz spune încă de la început că vrea să înnoiască întreaga flotă a STPT. Primul tramvai nou al Timișoarei, produs în Turcia, a ajuns în oraș la finalul anului 2021, iar după ce a fost omologat, a fost semnată comanda pentru livrarea următoarelor 20.
Vă reamintim, contractul cu turcii de la Bozankaya a fost semnat în 26 iulie 2019. Era pentru cel puțin 16 tramvaie noi, dar primăria a obținut în cele din urmă fonduri europene pentru 21 de tramvaie. Primul tramvai Bozankaya din Timișoara a ieșit oficial pe traseu în iunie 2022, la un an după ce a ajuns aici. Prețul unei garnituri a fost de 11,5 milioane de lei, echivalentul a 2,3 milioane de euro.
Anul acesta, în februarie, reprezentanții companiei Bozankaya anunțau că vor continua colaborarea cu Timișoara, urmând să livreze încă 17 garnituri, pe lângă cele 21 livrate deja în baza contractului din 2019. Prețul total este de aproximativ 33 de milioane de euro, banii fiind absorbiți prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Dacă primele 21 au fost mov, următoarele vor fi galben cu negru și vor trebui livrate până la finalul anului 2024. Acestea sunt ultramoderne și mai puțin zgomotoase.
„Comandăm încă 17 tramvaie noi din fonduri europene, care vor completa flota celor care ajung la Timișoara până la finalul anului.
Vom avea același furnizor, pentru că sunt necesare aceleași piese de schimb, aceleași echipamente pentru mentenanță, aceeași pregătire pentru vatmani și ingineri. Deci costuri pe termen lung, mai mici. Iar prețul de achiziție e același pentru toate.
Tramvaiele sunt incluse în contractul de 75 de milioane de euro pe care l-am câștigat. Scopul este ca în următorii 2 ani, timișorenii să circule confortabil cu cea mai modernă flotă de transport din România”, explica Dominic Fritz acum un an.
Noile tramvaie pot funcționa autonom, pe baza bateriei, fără a fi conectate la rețeaua electrică, pe o distanță de până la 70 de kilometri. Această performanță a bătut un record în istoria sistemelor de tranzit feroviar ușor, compania câștigând de altfel și premiul „The Most Innovative Company of Europe”, în octombrie 2021, din partea European Railway Cluster Initiative, cea mai prestigioasă instituție din domeniul tehnologiilor sistemului feroviar european.
De asemenea, până în vara anului trecut, la Timișoara ajunseseră deja toate cele 44 de autobuze electrice noi, livrate de turcii de la Karsan și cumpărate cu bani veniți prin Programul Operațional Regional. Primele două autobuze 100% electrice au intrat în circuitul transportului în comun din Timișoara în aprilie, pe linia 33, între Calea Șagului și Catedrala Mitropolitană, restul fiind introduse treptat.
Autobuzele Karsan au o lungime de 18 metri și o capacitate de 150 de călători, din care 50 pe scaune. Ele includ facilități pentru accesul persoanelor cu dizabilități și sunt prevăzute cu sistem de supraveghere video în interior și la exterior.
Sunt făcute în așa fel încât să reziste la temperaturi extreme, la ploaie, praf, gheață etc. Se estimează că acestea vor putea funcționa minim 15 ani fără a avea nevoie de reparații generale.
La finalul lui 2022, consilierii locali și-au dat acordul ca municipalitatea să depună pentru finanțare un proiect care prevedea cumpărarea de noi vehicule pentru flota de transport: 30 de autobuze electrice, 17 tramvaie și 8 troleibuze cu motor electric.
Acestei cereri, aprobată de Ministerul Dezvoltării, i se adaugă o a doua, depusă în primăvara anului 2022 și acceptată, pentru achiziția a 25 de troleibuze.
Cum ținta administrației este ca în următorii ani să înlocuiască vechea flotă de transport public cu vehicule nepoluante și moderne, primarul Dominic Fritz anunța în ianuarie 2023 că „avem finanțare completă să înlocuim întreaga flotă de 150 de autobuze, firobuze și tramvaie”.
Astfel, prin PNRR, pentru Timișoara s-a obținut o finanțare de 75 de milioane de lei pentru 30 de autobuze electrice, 33 de troleibuze cu motor electric și 17 tramvaie noi.
În plus, cum în Timișoara nu a mai ajuns niciun troleibuz nou în ultimii 15 ani, primăria a lansat o licitație pentru 33 de mijloace de transport în comun noi. Au fost depuse două oferte, acestea fiind etapa de analiză.
Licitația include opt troleibuze de 12 metri lungime și 25 de troleibuze cu o lungime de 18 metri. Primele ar trebui să aibă o capacitate de minimum 70 de persoane, în timp ce celelalte vor avea o capacitate de minimum 120 de persoane.
Noile troleibuze vor circula pe actualele linii dedicate lor: 11, 13 (în prezent, teoretic, de autobuz), 14, 15, 16, 17, 18, M11 și M14.
Trimite articolul
XToate sant proiectele lui Robu
-
Începând cu Fabrica de Bere…
-
Si pt că au fost puse pe hartie de fostul primar, in timpul a două mandate, nu trebuiau implementate?
-
hai sa vedem un poriect grandios al actualei administratii: Solventul ? blocat!, Inelul II ? blocat! Inel 1 ? mai blocat! esec după eșec….
-
Inelele de centură nu țin de primărie. Dar ca să afli asta mai trebuie să citești, să te informezi. O chesti foarte grea când primești textul de la partid. Privitor la podul Solventul, caută prin istorie și vezi când s-a primit avizul de mediu. Dacă nu ai idee cum să cauți, întreabă șefii de la partid, POATE sunt mai inteligenți (cu dubiile de rigoare).
-
Gicu, indiferent de cine țin, Primăria putea depune niște diligente (eforturi) pentru a se urgență niște chestii. Dar cum nici USR nu se grăbea (crezând că fac un bine sieși, electoral vorbind), nici PNLSD îl ajuta, tot cetățeanul de rând are de suferit.
-
-
-
Dacă o iei ușor la pas prin oraș sau aștepți un mijloc de transport în comun REALITATEA te va contrazice !
Linia 7 tot a rămas în epoca de piatră cu tramvaie și linii vechi de 50 de ani.
MODERNIZARI 🙂 in ” FORZA ” !!! POLI ?!
Ce uită să spună PMT este faptul că stațiile de așteptare a calatorilor sunt sub orice critică, că toate trotuarele sunt impracticabile pentru bicicliști, trotinetiști și pietoni. Nu mai spun că, dincolo de reclama excesivă pro Frițźălău, întreaga administrație a fost sub orice așteptare, adica realizări notabile nu s-au făcut.
Totul era de la ex -primarul Timișoarei.
Nu ii iau apărarea lui Robu, dar Fritz nu a făcut nimic remarcabil pentru acest oraș.
-
Schela, dunga galbena, mana rosie, desincronizarea semafoarelor, frig in case, spitale si scoli, amenzi Colterm, modificari aiurea la proiectele mostenite, stalpisori, tot felul de evenimente pentru a bloca strazile, a inchis Zoo, a mai anulat din proiectele lui Robu, a mai tras de timp cu modificari aiurea la proiectele pe care nu a putut sa le anuleze, si-a luat doua case… ce vrei mai mult?
Actuala administratie e penibila. Nu sunt in stare de nimic. Eventual ciuntesc cate un proiect mostenit de la foasta adminsitratie. Si se lauda cu capitala europeana care a adus un mare nimic orasului. Doar a hranit niste orgolii si a imbunatatit niste CV-uri.
Cat despre fostul primar, imi amintesc clar aroganta si grandomania. Nu cred sa se fi schimbat ceva cand a fost trimis acasa la ultimele alegeri.
In concluzie, naspa daca avem din nou de de ales intre do Nimic sau Cel mai cel.
Despre partile importante ale proiectelor pe care nu le-ai dus la bun sfarsit nu ne spui nimic, Dominic? Din 2020 nu ai avut vreme (tu si prietenul tau specialist in transport) sa grabiti construirea halei pentru intretinerea noilor tramvaie. Acestea nu sunt deloc silentioase in lipsa intretinerii. Nu mai vorbim ce jeg au la interior la cata grija are STPT de ele. Autobuzele electrice vor functiona 15 ani doar in vise. Statiile de incarcare prevazute in proiect nu sunt realizate nici azi, bateriile nu au cum rezista in stilul asta. Cat despre cel care a scris textul despre “troleibuzul cu motor electric”, pe care il repeti fara a-l intelege, cred ca lamuresti pe oricine despre profesionalismul echipei.tale. In relitate procedezi in acelasi mod pompieristic in care o facea primarul de dinaintea ta.
Stai acu sa vezi cum se strang postacii robulieni sa explice ei cum de fapt Robu a pus pe hartie toate proiectele de la Napoleon incoace.
NUMA REABILITAREA STRAZILOR DIN CARTIERELE DE LA PERIFERIE INTARZIE
M-a distrat pasajul din articol “Cunoscuta firma sporr”. Imi aduc aminte cat s-au chinuit cu culeea lla pasajul jiul. Aceleasi firme capuse cu lucrari matusalemice sub orice primar. Dar, deh, banii europeni trebuie returnati……