Dintre Cluj, Iaşi şi Timisoara, municipiul de pe Bega are cele mai mari şanse să devină Capitală Culturală Europeană, însă şi Guvernul României trebuie să se implice în acest proiect şi să anunţe intenţia ţării noastre de a candida la acest titlu.
„Noi nu ar trebui să lucrăm la nimic. Ar trebui să lucreze Guvernul României ca să depună, în fine, actele pentru candidatura ţării la titlul de Capitală Culturală Europeană şi să depună candidatura oraşului. Clujul, Iaşiul şi Timişoara aud că doresc acest titlu, bănuiesc că Timisoara are cele mai mari şanse, dar încă nu a fost depusă candidatura”, a spus fostul director al Operei din Viena.
El îi sfătuieşte pe timişoreni să deschidă ochii atunci când merg pe stradă pentru a vedea ce trebuie îmbunătăţit, în aşa fel încât Timişoara să poată aspira la râvnitul titlu.
„În privinţa vieţii culturale, întotdeauna trebuie ceva îmbunătăţit, dar Timisoara e un oraş cu trei teatre, s-a făcut o nouă sală, Sala 2 (…) s-au făcut foarte multe. Cât şi ce ar mai trebui făcut la Timişoara, sau nu ar mai trebui făcut, sper că nu trebuie să o spun eu, cred că o ştiţi voi mai bine dacă deschideţi ochii când mergeţi prin oraş”, a adăugat Holender.
În opinia celui care a deţinut patru mandate de director al Operei din Viena, România este mai desconsiderată decât municipiul de pe Bega.
„Cu cât distanţa faţă de obiectul descris e mai mare, cu atât acesta este mai frumos şi mai bun, cu cât te apropii de acel obiect, cu atât el devine mai real. Notorietatea oraşului la Viena este deosebit de mare. Dar faptul că şi eu vin de aici, a crescut prietenia şi duşmănia faţă de acest oraş. Sfârşitul (carierei –n.r.) a fost cum nu a avut niciunul (director al Operei din Viena – n.r.) înaintea mea. Nimeni nu a fost aşa de iubit şi slăvit ca mine când am plecat! Dar eu nu am găsit un al doilea (director al Operei din Viena – n.r.) aşa de desconsiderat, blestemat, duşmănit şi antipatizat ca mine când am fost desemnat să preiau conducerea. (…) (La Viena –n.r.) Desconsiderarea României este mai profundă decât desconsiderarea Timişoarei”, a mai spus Holender.
Fostul director al Operei din Viena a mai afirmat că sunt câteva lucruri care nu îi plac la Timisoara şi pe care le-a observat de când s-a întors în oraş: „acvariul” din Piaţa Operei şi casele ţigăneşti de pe majoritatea străzilor centrale din municipiu, inclusiv strada Trandafirilor, unde s-a născut.
„Cea mai mare porcărie și lipsă de gust, și nu pot să crezi că e posibil, ca în dreapta Teatrului sau Operei s-a făcut acea porcărie. Eu nu știu cum să descriu peretele acela cu care au distrus toată piața, toată deschiderea asta până la Palatul Huniade. Asta este o rușine. O altă rușine este că nu s-au găsit mijloace oficiale, legale, ca să oprească umplerea rușinoasă a unor străzi în acest oraș, strada unde m-am născut eu, Trandafirilor, cu aceste case ale unor concetățeni, care trăiesc în acest oraș și cărora li se dă posibilitatea de a face ce vor”, a concluzionat Holender.
Primarul Gheorghe Ciuhandu i-a înmânat, joi, lui Ioan Holender o “Diplomă de ambasador onorific al municipiului Timişoara pentru susţinerea şi promovarea candidaturii municipiului Timisoara la titlul de Capitală Culturală Europeană”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!