Seismul de cea mai mare anvergură rămâne însă cel de la Banloc din 12 iulie 1991, atunci când, la ora 14.37, seismografele indicau o magnitudine-record de 5,7 grade pe scara Richter şi 8 grade pe scara Mercalli. Zeci de clădiri au fost afectate, înregistrându-se totodată şi o victimă. 1991 rămâne de altfel anul cu cea mai intensă activitate seismică.
Cutremurului de la Banloc i-au succedat seismul din 18 iulie 1991, ora 11.56, de la Băile Herculane, cu o magnitudine de 4,6 pe Richter şi o intensitate de 8 pe Mercalli, şi cele două puternice seisme de la Voiteg, ambele de 5,6 grade Richter, survenite pe 14 august, respectiv 2 decembrie 1991.
„Desigur, pagubele pe care le poate produce un astfel de seism nu sunt de neglijat. Ele nu depăşesc, însă, stricăciunile pe care le-ar face o furtună de proporţii, de genul celor care lovesc Banatul o dată la 10-15 ani”, spune şeful Observatorului Seismologic din Timişoara, Dan Rău.
Cu toate acestea, chiar şi în cazul unor cutremure de intensitate mică, Timişul ar putea fi confruntat cu situaţii de risc generate de numărul destul de mare de imobile vechi, cu risc seismic.
Un document privind „Studiul situaţiilor de risc din zona de vest a ţării”, întocmit în colaborare cu autorităţile sârbe şi făcut public la sfârşitul anului trecut de către Prefectura Timiş, atestă că în judeţ există în momentul de faţă 84 de clădiri încadrate în gradul ridicat de risc seismic. Dintre acestea, 32 se află la Timişoara, 34 la Lugoj şi 17 la Jimbolia, toate fiind imobile cu peste 200 de ani vechime.
Cutremur in zona Baile Herculane
Marius Horescu
Citiți principiile noastre de moderare aici!