”Conform condițiilor impuse pentru a nu afecta în niciun fel rezistența clădirilor de pe această stradă, facem săpături pe tronsoane. Imediat ce un tronson este cercetat, el este acoperit cu nisip, pietriș și pământ și se sapă următorul. Sigur că asta ridică anumite dificultăți în cercetare și în compunerea unei viziuni de ansamblu, dar asta este situația, ne adaptăm. Important este să documentăm toate fazele de locuire de aici, ceea ce am reușit până acum”, a explicat arheologul Alexandru Fluturi.
Casele de lemn descoperite de-a lungul străzii Lucian Blaga sunt lipite una de alta, având un perete comun, și corespund mai multor faze de locuire, cele mai vechi mergând până la secolul al XIV-lea, iar cele mai ”noi” funcționând și la începutul epocii austriece. Tot aici s-au descoperit amenajările stradale succesive și un segment impozant al unei aducțiuni masive, ce deservea, conform primelor ipoteze ale specialiștilor, morile Cetății medievale. Construit din piatră și podit cu cărămidă, apeductul dezvăluie o condiție esențială pentru viața Timișoarei de acum aproximativ jumătate de mileniu.
Deasupra Canalului morilor, se vede sistemul complex pe care, după 1716, l-au construit austriecii pentru a aduce apa în Cetate. Din păcate, niciuna dintre aceste descoperiri nu va rămâne ”la vedere” după încheierea șantierului arheologic, neexistând în proiectul propus vreo soluție de conservare sub pavaj transparent a vestigiilor, ele urmând să fie reîngropate. Totuși, explică arheologul, lucrările de amenajare care se vor executa nu vor afecta vestigiile. Până în acest moment, s-a realizat cercetarea arheologică pe aproximativ 60% din suprafața străzii.
foto (c) fotosen.ro
Citiți principiile noastre de moderare aici!