Cine a fost Apostolul Andrei
Sfântul Andrei este cel care a adus si a promovat religia creștină și învățăturile creștine în zona țării noastre. Prezența Sfântului Andrei în Dobrogea este atestată de Sfântul Ipolit. Conform acestuia, Apostolul Andrei a vestit cuvântul Evangheliei sciţilor şi tracilor. Istoricul Eusebiu de Cezareea susținea că Sfântul Andrei a propovăduit şi în Dacia Pontică, viitoarea provincie Scythia Minor.
Monahul Epifanie, din secolul al VIII-lea, face referire la faptul că sciţii au fost creștinați de Sfântul Andrei. Istoricul bizantin Nichifor Calist (sec. al XIV-lea) adaugă că Apostolul Andrei a predicat în „pustiurile scitice”, adică şi în ținutul Dobrogei. O întâmplare relatează cum Sfântul Andrei, atunci când a ajuns în Dobrogea, un tărâm cuprins atunci de teroarea haitelor de lupi, care făceau ravagii, apostolul a vindecat rănile multora şi, prin rugăciuni, lega gura lupilor, apărând pe oameni şi vitele lor şi toţi îl aveau de sfânt şi de mare ocrotitor.
Tradiții și superstiții
Ziua de 30 noiembrie este ziua de pomenire a marelui Apostol. În ziua de Sfântul Andrei există obiceiul de a se așeza ramuri de copac într-un vas cu apă şi de a le păstra până la Anul Nou. Cu aceste ramuri vor umbla tinerii cu plugușorul. Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă chiar steagul lor avea înfățișarea unui balaur cu cap de lup. Se credea, și încă se mai crede și acum, că în ziua de 30 noiembrie lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. Ziua se serbează prin nelucru în casă, „ca să nu strice lupii vitele”.
Superstițiile din bătrâni susțin că, pentru a te proteja împotriva lupilor și să nu-i aduci în apropierea casei și gospodăriei, e bine să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară. Si nici să nu iei sau dai bani împrumut.
Sfântul Apostol Andrei este pictat însoţit de crucea în formă de „X”, lucru care amintește de moartea sa prin răstignire pe o astfel de cruce. De aceea, această cruce este denumită în mod simbolic „Crucea Sfântului Andrei”.
Potrivit Bibliei, Andrei este fratele apostolului Petru. Evanghelia lui Ioan spune că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul. Când a văzut, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul său Ioan arătând către Iisus şi zicând „iată Mielul lui Dumnezeu, cel ce ridică păcatul lumii”, Andrei l-a urmat pe Hristos, spunându-i fratelui său Petru: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos”. De aici Andrei a fost numit „Cel dintâi chemat”.
În 1995, Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roșie, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României.
Același sinod a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată Sărbătoare Bisericească Națională.
Aproape 1 milion de români îi poartă numele
Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, peste 940.000 de români își sărbătoresc astăzi onomastica. Cele mai întâlnite nume sunt Andrei și Andreea.
La bărbați, cele mai întâlnite variațiuni sunt Andi, Andreeas, Andrey, Andriaș, Andreiu, Andreiași, Andrușca, Andraș, Endre.
La femei, printre cele mai întâlnite variante se numără Andra, Andrada, Andreia, Andrușa, Andruța.
Citiți principiile noastre de moderare aici!