În România sunt cinci orașe vizate de infringementul pe depășirile de dioxid de azot (NO2). Patru dintre ele, printre care și Timișoara, au transmis către MMAP (Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor) măsurile pe care le au în vedere pentru a se încadra în valorile admise.

Ministrul Mediului crede că la Timișoara sunt premise importante ca depășirile la dioxidul de azot să scadă, întrucât în oraș „au fost finalizate, de către primărie, unele lucrări de infrastructură, vitale pentru traficul timișorean”. Totuși, între timp, în Timișoara s-au început alte șantiere, întrucât primarul Nicolae Robu vrea să dezvolte orașul în „superforță”.

„În privinţa Municipiului Timişoara, vestea bună este că anul 2020 întrerupe tendinţa de depăşire la dioxidul de azot, înregistrată în ultimii trei ani. Scăderea concentraţiilor a fost posibilă ca urmare a finalizării, de către primărie, a unor lucrări de infrastructură, vitale pentru traficul timişorean. Aştept de la oraşul Timişoara adoptarea cât mai urgentă a planului integrat de calitate a aerului”, dar şi revenirea asupra unora dintre termenele de implementare a măsurile prinse în PICA (Planul Integrat de Calitate a Aerului – n.r.)”, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe.

Apărarea României în această speță va fi făcută în fața Comisiei Europene exclusiv pe baza soluțiilor găsite de fiecare oraș în parte, transmite MMAP printr-un comunicat de presă.

„În perioada următoare vom acţiona ca avocaţi ai acestor oraşe în faţa Comisiei Europene. Însă, apărarea României în această procedură se va face exclusiv pe baza soluţiilor fiecărui oraş în parte. Deşi termenul limită pe care îl avem pentru răspunsul la scrisoarea de întârziere este 14 septembrie 2020, vreau ca până la jumătatea lunii august să fim gata cu întreaga comunicare. Aşa cum le-am spus şi astăzi reprezentanţilor celor două municipalităţi, măsurile pe care le vom prezenta Comisiei Europene trebuie să fie în primul rând credibile, iar credibilitatea vine din termene comprimate de implementare, dar şi indicatori de cuantificare a eficienţei fiecărei măsuri în parte”, a mai spus Alexe.

Cluj-Napoca, București, Brașov și Iași sunt celelalte orașe vizate de procedura de infringement.

Comisia Europeană a decis, pe data de 14 mai 2020, să trimită României o scrisoare de punere în întârziere prin care-i acordă patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea deficienţelor cu privire la calitatea aerului constatate de Executivul comunitar. Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement, iar dacă autorităţile române nu rezolvă problemele privind poluarea aerului, forul european poate decide să trimită un aviz motivat.

Pe de altă parte, pe 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa.

Documentul se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, în perioada 2007 – 2016, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării.