Care au fost cele mai mari provocări de business pentru Atos, în 2024?

Ligia Ardelean, country manager Atos România: Anul 2024 a fost marcat de provocări semnificative, care au modelat strategia noastră la nivel global și local. Pe plan tehnologic, ritmul accelerat al inovațiilor, în special în domenii precum AI și securitatea cibernetică, a impus o adaptare continuă. Pentru a rămâne competitivi, am investit masiv în dezvoltarea de competențe noi și în extinderea capabilităților noastre. 

În zona securității cibernetice, ne-am confruntat, la nivelul industriei, cu o intensificare a numărului și complexității atacurilor cibernetice. Acest lucru ne-a forțat să adoptăm măsuri suplimentare pentru a proteja datele sensibile și infrastructurile critice, atât pe ale noastre, cât și pe ale clienților noștri. 

La nivel economic și geopolitic, instabilitatea și tensiunile internaționale au perturbat lanțurile de aprovizionare, afectând anumite industrii în care unii dintre clienții noștri activează. Provocările acestui an ne-au determinat să adoptăm soluții inovatoare, pentru a ne consolida poziția ca partener strategic de încredere pentru clienții noștri.

Cum vedeți evoluția pieței IT la nivel global în 2024 și, punctual, pentru România, având în vedere creșterea cererii pentru soluții digitale și tehnologii emergente, precum AI și platformele IT sustenabile?

Piața IT globală a cunoscut, în 2024, o etapă de transformare accelerată, alimentată de o cerere mare pentru soluții digitale și tehnologii emergente. Vorbim despre o transformare firească, care trebuie să țină pasul cu nevoile pieței. Inteligența artificială și soluțiile IT sustenabile reprezintă priorități de top pentru companiile de toate dimensiunile. Observăm o tranziție clară către implementarea acestor tehnologii nu doar ca o tendință, ci ca o nevoie concretă pentru a rămâne competitivi și relevanți în contextul economic actual. Cred cu tărie că, pe măsură ce avansăm spre 2025, vom vedea o adopție sporită a soluțiilor bazate pe AI, integrate cu tehnologii de automatizare. Acestea vor deveni esențiale pentru îmbunătățirea eficienței operaționale, atât în activitățile directe orientate către clienți, cât și în procesele interne de tip suport. În România, piața IT urmează un parcurs similar, cu un apetit tot mai mare pentru inovație. Companiile demonstrează o deschidere deosebită spre a integra tehnologii de ultimă generație, iar acest lucru reprezintă o oportunitate uriașă pentru noi, ca partener strategic, să le susținem în acest proces. Suntem convinși că această tendință de creștere se va accentua, România având potențialul de a deveni un hub regional pentru soluții IT sustenabile.

În ce mod integrarea AI va transforma produsele și serviciile Atos în 2025?

Integrarea AI va aduce, și anul viitor, o transformare profundă asupra produselor și serviciilor noastre, precum și asupra întregului sector IT. Ne așteptăm la o creștere semnificativă a automatizării proceselor, la îmbunătățirea capacității de analiză a datelor și la dezvoltarea unor soluții mult mai personalizate pentru clienți. O provocare-cheie, dar și o oportunitate, va fi crearea unor soluții care să fie adaptabile la nevoile diverse ale clienților, dar care să nu necesite construirea de la zero a acestor soluții, pentru fiecare proiect în parte. Printr-o abordare echilibrată, ce implică un nivel limitat de customizare, vom putea beneficia de scalabilitatea acestor soluții, asigurându-ne că ele pot fi implementate rapid și eficient în multiple contexte.

În ceea ce privește noile oportunități, vedem un potențial semnificativ în dezvoltarea platformelor bazate pe AI pentru securitate cibernetică, care să ajute organizațiile să detecteze și să prevină atacurile mai rapid. De asemenea, AI va juca un rol și mai important în optimizarea lanțurilor de aprovizionare, îmbunătățind procesele logistice și reducând riscurile. O altă direcție majoră este utilizarea AI pentru soluții legate de managementul energiei și sustenabilitate, unde vedem o cerere tot mai mare din partea clienților care își doresc să își atingă obiectivele de reducere a amprentei de carbon.

Guvernul francez a aprobat, recent, planul de restructurare financiară al Atos. În ce constă?

 Acest plan are ca obiective principale consolidarea financiară, reducerea datoriilor și creșterea eficienței operaționale. Este un moment important pentru Atos, iar un aspect esențial este că acest plan aduce garanții clare pentru clienții noștri: stabilitate, continuitate și dezvoltare în serviciile pe care le oferim. Prin aceste măsuri, vom putea redirecționa resurse importante către investiții în tehnologii emergente și în îmbunătățirea soluțiilor noastre tehnice. Acest lucru ne va permite să ne menținem poziția de partener inovator și de încredere pentru clienții noștri.

În România, Atos a implementat un program de dotare a școlilor cu echipamente IT recondiționate. Care au fost rezultatele lui?

Am reușit, în 2024, să dotăm mai multe școli, licee și facultăți din Timișoara cu 344 de laptopuri, calculatoare și monitoare recondiționate și actualizate la tehnologie modernă. Pe lângă acest program, am avut oportunitatea de a ne alătura și altor inițiative de responsabilitate socială. Un exemplu este Atlasul Geografic General Tactil, un proiect unic în România, finanțat cu 25.000 de euro de Atos, care le oferă persoanelor nevăzătoare acces la informații geografice complexe prin tehnologie tactilă, text Braille și explicații audio. Proiectul a fost dezvoltat de Universitatea de Vest din Timișoara și a fost lansat în decembrie. Atlasul va fi distribuit gratuit în școli, biblioteci și facultăți de profil din România, contribuind la educația incluzivă.

 

Aveți o colaborare mai veche cu mediul universitar. În ce constă?

Colaborarea include o serie de inițiative prin care susținem formarea viitorilor profesioniști din domeniul IT. Colaborăm cu Universitatea Politehnica Timișoara și Universitatea de Vest pentru a oferi acces la resurse tehnologice avansate, stagii de practică și programe de mentorat. Sprijinim proiecte de cercetare, contribuind la dezvoltarea de soluții inovative și la pregătirea tinerelor talente.

 

Care sunt prioritățile companiei, pentru 2025, în ceea ce privește bunăstarea angajaților și stabilitatea pe termen lung a Atos? În decembrie, ați început și negocierea noului contract colectiv de muncă.

Nu cred, ca manager, într-o dezvoltare a companiilor fără dezvoltarea echilibrată a angajaților ei. Resursa umană este cea care ține companiile și economia, în ansamblul ei, în viață. Prioritățile Atos se concentrează, în continuare, pe trei direcții esențiale. Prima este sănătatea și bunăstarea angajaților. Ne dorim să menținem și să dezvoltăm un mediu de lucru sigur și sănătos, promovând un echilibru între viața profesională și cea personală. A doua direcție se referă la dezvoltarea profesională, ceea ce înseamnă că vom continua să investim în formarea colegilor noștri. Stabilitatea financiară, cea de-a treia direcție, presupune că rămânem concentrați pe menținerea unei stabilități financiare, prin eficientizarea operațiunilor și gestionarea atentă a resurselor, asigurându-ne că Atos rămâne un angajator de încredere pe termen lung.

Cum a influențat pandemia de COVID-19 industria IT?

Pandemia a avut un impact semnificativ asupra industriei IT, pe mai multe dimensiuni. Una dintre ele a fost piața de servicii, astfel că, în primele șase luni ale pandemiei, întreaga industrie a intrat într-o stare de stagnare. Proiectele s-au oprit, investițiile au fost suspendate, iar companiile s-au concentrat pe activitățile curente de menținere a operatiunilor. Când lucrurile au început să se stabilizeze, sectorul Digital Workplace a înregistrat o creștere semnificativă, iar industria IT a evoluat rapid pentru a sprijini nevoia de a opera remote. 

Apoi, vorbim despre dimensiunea legată de piața forței de muncă, care a fost similară. În prima parte a pandemiei, majoritatea companiilor s-au concentrat pe păstrarea locurilor de muncă. A urmat o perioadă de recrutare masivă, pentru a susține expansiunea proiectelor și pentru a înlocui plecările de personal. Dacă înainte de pandemie rata de atriție era de aproximativ 10,5-11%, în timpul pandemiei aceasta s-a dublat. În ultima perioadă, însă, am reușit să stabilizăm această rată, iar acum se află sub nivelul pre-pandemie.

Care au fost experiențele în ceea ce privește gestionarea echipelor în regim de muncă la distanță?

Înainte de pandemie, munca de la birou era, în general, norma firească. Îmi amintesc că, în momentul în care s-a anunțat închiderea școlilor, multă lume intrase într-o panică generalizată. În ceea ce ne privește, am profitat de o zi de vineri, când erau programate activități de mentenanță în sediu, pentru a face un test al rețelei interne, cerând echipelor să lucreze de acasă. Testul a decurs fără probleme, iar astfel, peste weekend, când guvernul a anunțat închiderea școlilor, am reușit să mutăm întreaga organizație în online. Pandemia nu a fost ușoară, mai ales că echipele erau obișnuite să colaboreze față în față, pe proiecte. S-au introdus activități precum cafele virtuale, întâlniri de echipă online, sărbători de Crăciun în format digital. La început, aceste activități păreau forțate, dar pe măsură ce timpul a trecut, am realizat beneficiile lor, iar adaptarea a fost rapidă.

Pentru a sprijini tranziția, am digitalizat rapid procesele de HR care nu fuseseră încă complet digitalizate, precum interviurile, angajările, cursurile sau documentele administrative. Lecțiile învățate sunt în continuare valoroase. În special pentru cei care aveau deja experiență și relații solide în organizație, trecerea a fost mai ușoară și benefică. Însă pentru colegii mai tineri, care poate erau la primul lor job complet remote, integrarea a fost mai dificilă.

A fost complicat să lucrezi pe proiecte fără să te întâlnești față în față cu colegii, managerii sau HR-ul. De aceea, am învățat cât de important este să oferim sprijin constant acolo unde este nevoie. De exemplu, am implementat sesiuni zilnice de „daily huddle”, pentru a discuta probleme operaționale, care au devenit un punct esențial pentru menținerea conexiunii între echipe. În aceste condiții, am realizat cât de important este sentimentul de apartenență la echipă. Așa cum am spus, companiile sunt, înainte de toate, despre oameni. Nu sunt doar structuri sau procese, ci comunități vii în care angajații cresc și se dezvoltă împreună. Iar acest lucru, în vremurile normale la care am avut norocul să revenim după pandemia de COVID-19, înseamnă conectare autentică între colegi. Este un tip de legătură umană pe care nici măcar inteligența artificială, oricât de avansată ar deveni, nu va putea să o înlocuiască.

()