În cazul în care Guvernul nu îşi va asuma răspunderea, Legea reorganizării teritoriale a României va fi votată de Parlament încă din acest an. Până acum, însă, toate deciziile au venit tot de la Bucureşti, lucru care a creat animozităţi între viitorii membri ai Regiunii Banat. Un astfel de caz a fost şi cel al înfiinţării Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice.
În opinia senatorului de Timişoara Petre Ehegartner (PNL), acel incident a fost cauzat de lipsa de transparenţă în procesul regionalizării. Acesta doreşte organizarea unei dezbateri publice pe tema regionalizării, la care să participe parlamentari din Arad, Timiş, Caraş-Severin şi Hunedoara şi în urma căreia să se ajungă la un consens minimal.
„Dacă deciziile se vor lua fără transparenţă şi fără ca subiectele concrete ale regionalizării să fie puse în dezbatere publică, astfel încât cetăţenii, care vor fi beneficiarii acestui proces, să îşi poată spune punctul de vedere, eu cred că vom mai putea asista la astfel de evenimente nedorite în acest proces. Lansez un apel către parlamentarii judeţelor care fac parte din Regiunea Vest, pentru a avea o dezbatere publică în urma căreia să ajungem la un consens minimal, astfel încât astfel de dispute vizavi de acapararea unor sedii pentru anumite funcţii care actualmente sunt guvernamentale să nu se mai întâmple”, a afirmat Ehegartner, precizând că dezbaterea ar putea fi organizată în septembrie.
Întrebat dacă în cele aproape opt luni de când s-a lansat ideea regionalizării a reuşit să afle dacă aceasta va fi însoţită şi de descentralizare fiscală, Ehegartner a răspuns.
„L-am întrebat pe dl Dragnea (vicepremierul Liviu Dragnea – n.r.), punctual, care este viziunea iniţiatorului acestei idei privind redistribuirea veniturilor la cele patru nivele administrative. La momentul respectiv, sunt vreo două luni de atunci, răspunsul a fost: nu avem până în acest moment o proiecţie. Se lucrează la nişte simulări. Eu cred că modul în care s-a pornit această materializare a regionalizării este similar cu situaţia în care nu vedem pădurea de pomi. Dacă ne vom crampona şi obiectivul esenţial va fi câte slujbe păstrăm la Arad şi câte la Timişoara – deşi şi astea sunt importante, dar e vorba de câteva zeci de posturi -, dar dacă aceste considerente vor prevala în faţa pragmatismului noului organism creat, înseamnă că nu am făcut nimic. Dacă descentralizarea nu va fi un fapt în sine prin această regionalizare, evident nu am rezolvat nimic”, a mai spus Ehegartner.
În opinia lui, înfiinţarea unei instituţii într-un judeţ sau altul nu ar trebui să ţină de orgolii, ci de argumente tehnice. El a dat ca exemplu regia de administrare a apelor sau cea de administrare a pădurilor, care, tehnic, nu ar avea ce căuta în Timiş.
„Există însă aceste interese de grup, care evident vor exista şi în continuare. Dar trebuie să deschidem ochii şi să privim pragmatic acest demers, care va avea efecte pe termen lung. Sunt decizii care vor afecta vieţile unor generaţii de acum înainte. Legea va trebui să întrunească votul Parlamentului. Dacă parlamentarii vor realiza importanţa pe care o au în aceste decizii şi fiecare la nivelul regiunii va aborda această problemă în spirit pragmatic, eu cred că vom avea o regionalizare de succes. Dacă vom fi în continuare dezbinaţi pe o competiţie de câteva locuri de muncă locale, sigur putem compromite acest lucru”, a explicat Ehegartner.
Legat de problema descentralizării fiscale şi problema finanţării unor drumuri în Moldova cu banii produşi de bănăţeni, senatorul de Timişoara a afirmat că nu trebuie să ne facem iluzii că „principiul solidarităţii” nu va funcţiona şi în continuare.
„Cu siguranţă acest spirit al solidarităţii va exista şi în continuare. Noi suntem o regiune privilegiată, fiind singura regiune care va avea un PIB peste media ţării. Problema e cum se vor distribui banii. Noi, până acum, am fost frustraţi de acest lucru, pentru că în Timişoara şi Timiş se producea mai mult decât se primea. Cu excepţia anului trecut, sau acum doi ani, când s-a ajuns aproape să şi primim pe măsura în care am şi produs”, a concluzionat Ehegartner.
La rândul lui, deputatul de Timişoara Horia Cristian (PNL), a precizat că nu este etic şi moral ca o parte a banilor produşi în regiune să nu se împartă şi altor regiuni din România.
„Poate că nouă ne-ar place foarte mult ca toţi banii pe care îi producem să rămână în Timişoara, dar lucrul acesta nu se va întâmpla. Nu vor rămâne nici în regiune şi eu nu aş vota pentru un asemenea principiu, chiar dacă el nu este foarte popular. Pentru că nu este etic şi moral. Până la urmă, toţi suntem cetăţeni ai României şi trebuie să avem acel spirit de solidaritate care să se manifeste şi prin împărţirea banilor rezultaţi din taxe, contribuţii şi impozite. Ceea ce am câştigat eu, prin munca mea, rămâne al meu. Dar banii comuni, care sunt, practic, banii ţării, ăia trebuie împărţiţi într-un mod echitabil”, a declarat Cristian.
Cu argumente în favoarea descentralizării fiscale a venit economistul Nicolae Ţăran, care a declarat că România a ajuns într-o situaţie periculoasă, similară cu cea a Greciei, din cauza centralizării fiscale excesive.
„România şi Grecia sunt ţările în care centralismul fiscal e cel mai mare din UE. În sensul că la nivel local, taxele şi impozitele reprezintă cam 1,5 la sută din totalul încasărilor la bugetele de stat şi cele locale. Este extrem de puţin, ţinând cont că 98,5 la sută este centralizat. Acest lucru a creat numeroase probleme, inclusiv scăderea gradului de colectare la un minim istoric, de 13 la sută. Această cifră este extrem de periculoasă. (…) Banii aceştia se adună la bugetul central de unde sunt împărţiţi mai departe. Dumneavoastră cum i-aţi împărţi? În funcţie de numărul săracilor dintr-o zonă? În funcţie de mărimea oraşelor? Regionalizarea va însemna şi preluarea sistemului asigurărilor sociale? Dar al pensiilor şi sănătăţii? Aici e dezbaterea care trebuie să ducă la un minim consens. În acest moment situaţia e neclară, nimeni nu ştie direcţiile care se vor lua în cazul acestei regionalizări”, a spus Ţăran.
Un răspuns la o parte din aceste întrebări l-am putea avea o dată cu apariţia noii legi, în cazul în care „simulările” efectuate acum de experţii de la Bucureşti vor fi finalizate.
Citiți principiile noastre de moderare aici!