Locuitorii din Uroi protestează din nou împotriva gunoiului din Timiş

Situaţia din judeţul vecin este oarecum
asemănătoare celei de la groapa de la
Parţa – deşi deponeul se află pe
teritoriul administrativ al acesteia, principalii
afectaţi sunt oamenii din Şag. La fel, groapa
de gunoi a Hunedoarei se află pe teritoriul
Rapoltului, dar afectează mai ales oamenii din
Uroi, localitate vecină cu prima. Protestul
desfăşurat în acest weekend este al
doilea, după cel din 26 iunie, când oamenii
au blocat drumul către deponeu cu
bolovani.

Cetăţenii sunt revoltaţi mai ales de
mirosul deşeurilor. Deponeul de
la Rapolt se află în administrarea
Retimului, iar soluţia
transportării temporare a deşeurilor din
Timişoara în Hunedoara a
fost luată deoarece în
Timiş nu a fost realizat
încă un deponeu ecologic.
Chiar dacă sătenii acuză faptul că
groapa de gunoi din acea zonă găzduieşte
doar gunoiul trimis de la
Timişoara,
deponeul de aici este singurul
rămas în funcţiune în zonă,
după ce gropile de la Hunedoara şi Haţeg
au fost închise.

Localităţile din zona Devei se vor afla
în dificultate, în condiţiile în
care deponia ecologică proiectată să fie
realizată în localitatea Băcia nu va fi
finalizată decât peste câţiva
ani, iar locaţia de la Uroi va fi, de asemenea,
închisă.

Şi gunoiul hunedorenilor va ajunge la Ghizela

Preşedintele CJ Timiş,
Constantin Ostaficiuc, anunţa în urmă
cu o săptămână, că o parte
din gunoiul hunedorenilor va ajunge cel mai probabil la
prima dintre celulele care vor fi construite la noul
deponeu ecologic timişean de la
Ghizela. Aceasta, deoarece locaţiile din
judeţul vecin vor fi şi ele închise,
pentru că nu corespund cerinţelor europene.
Deci, se poate vorbi de o reciprocitate în
problema transportului şi depozitării
gunoiului. „Gunoiul nu e decât o
marfă”, spunea Ostaficiuc referitor la
problema managementului deşeurilor menajere.

Marcel Hoster