Domnule profesor, deschideți lista candidaților PNL în aceste alegeri. Meritați asta?
Eu cred că da. Însă această întrebare ar trebui să o adresați alegătorilor noștri după 6 decembrie. Până atunci alegătorii care vor vota lista PNL pentru Camera Deputaților ar trebui să știe că, în cei patru ani în care am reprezentat timișenii am avut 321 de luări de cuvânt, 56 de propuneri legislative, dintre care 9 au fost promulgate legi, și 64 de întrebări sau interpelări. După cum se vede, nu am prea am avut sitz fleisch, cum zic bănățenii. Adică nu prea am stat în scaunul meu.
De ce spuneți că ați reprezentat timișenii? Nu ați reprezentat peneliștii din județul nostru?
Lucrurile sunt mai nuanțate decât par. Sigur că, în calitatea mea de membru PNL, reprezint, în primul rând, membrii acestui partid. Pe de altă parte însă, eu sunt convins că toate inițiativele legislative împotriva acestui partid toxic care este PSD-ul au însemnat și părerea tuturor timișenilor care au convingeri democratice. Fie că sunt de la UDMR, fie că sunt de la PMP, fie că sunt de la USR și, culmea, fie că sunt de la PSD. Fiindcă eu cred că oamenii de bună credință pricep din start că o inițiativă a unui partid este necinstită sau nu. Mereu spun în partid că nu trebuie să subapreciem inteligența electoratului nostru. Și asta mai ales aici, în Banat, unde oamenii sunt informați și reacționează imediat. Timișoara și județul Timiș are o lungă tradiție liberală.
O tradiție liberală care, din păcate, în ultimii ani a fost una sub semnul unui lider mai degrabă antiliberal. Mă refer, evident, la Nicolae Robu. De ce nu ați reacționat?
Dintr-un motiv cât se poate de logic. Nu ataci liderul organizației înainte de alegeri. Asta nu înseamnă însă că nu au avut loc discuții dure în interiorul partidului. Dar ele au rămas acolo, așa cum e și firesc.
V-ați certat cu Nicolae Robu la scenă deschisă?
Da, de câteva ori.
Ce i-ați reproșat?
Prefer să nu readuc în discuție ceea ce am discutat atunci. Nu ar fi deloc elegant.
Nici măcar o idee?
Nu cred că mai are rost.
Dacă v-ar întreba un student din anul întâi, care nu știe nimic despre doctrina liberală, ce i-ați spune că e liberalismul?
Șpaisul. Cămara de alimente a bănățeanului este chintesența doctrinei liberale. Ca profesor de științe economice, pot spune că în acest fenomen tipic Banatului și Ardealului se află tot ce e important de spus despre o mentalitate liberală. În primul rând că o cămară de alimente ticsită denotă o gândire pe termen lung. Apoi, bănățeanul și ardeleanul nu se lasă în voia sorții, deci își ia soarta în propriile mâini. În al treilea rând, orice cămară e și o investiție.
Ați spus corect că bănățenii și ardelenii au cămara de alimente ca expresie a grijii față de mâine. Știu că nu sunteți bănățean, ci bihorean. Vă simțiți bănățean?
Am devenit, progresiv, bănățean, de când am venit la facultate. Dar, atenție, mă simt mai mult decât bănățean: mă simt bănățan timișorean. De câte ori merg prin județ la diverse întâlniri, simt că nu mai sunt atât de bihorean pe cât credeam fiindcă îmi place tot mai mult răchia domoală de pustă.
Și la mâncăruri?
Aici sunt mai multe, dar în primul rând zupa dă găină cu tăiței. Dar și aia cu găluște de gris. Păpricașul de cocoș e de neegalat, în post tăițeii cu varză și zacusca, iar în sezon, cârnații de porc. Am participat la mult concursuri de cârnați, am prieteni cu care era gata-gata să mă cert pe chestia asta, dar, dincolo de gusturi, cred că noi, parlamentarii de Timiș, ar trebui să luăm foarte în serios branduirea unor produse din Banat. Mă refer la cârnați, la lubenița de Gottlob, la plăcinta cu ludaie, la găluștele cu prune… Gomboții…
Exact. Acum un an, la Universitatea TV, studenții noștri au făcut o foarte interesantă emisiune despre vechi rețete culinare ale românilor, ale maghiarilor, germanilor, sârbilor și evreilor. Asta înseamnă Banatul profund. Asta înseamnă un patrimoniu cultural care nu trebuie să se piardă.
Ce ați putea face dv. urgent în acest sens?
Trăim într-o epocă a vitezei comunicaționale. Cred că primul lucru ce trebuie făcut la nivel academic este un masterat dedicat branduirii Banatului. Ceea ce înseamnă locuri turistice, legende, vinuri, mâncăruri, atracții de tot felul. Care să fie promovate într-un proiect mare, împreună cu toată clasa politică din Timișoara și județ, în baza unei legislații la care lucrăm de mai bine de 5 ani. Și care, iată, acum, sper că se va putea vota în Parlament.
Să nu intrăm neapărat în cheie politică, așa că invit să spuneți ce vă place să faceți în timpul liber.
Sunt o fire extrem de activă așa că în timpul liber încerc să fac orice are legătură cu mișcarea, cu activitățile de socializare, încerc să fac ce am făcut cumva toată viața, să strâng la un loc familia, cu tot ce presupune aceasta – toate generațiile, bunici, părinți, copii, nepoți, să creez conexiuni și oportunități între prieteni, să dau idei celor din jur, sunt receptiv și absorb ideile bune venite din partea interlocutorilor. Am un număr restrâns de prieteni cu care îmi place adesea să mă retrag, pur și simplu. Am și pasiunea pentru ce înseamnă sport, mult sport, simt că activitatea fizică mă eliberează și îmi dă noi perspective. Nu în ultimul rând, rămân un fidel al lecturii, îmi plac foarte mult operele biografie și autobiografice.
Cui ați vrea să mulțumiți pentru ceea ce sunteți acum? Și de ce?
O analiză atentă, așa cum este și firesc a se face la un moment dat, ar duce la o listă exhaustivă. Când este vorba însă de conturarea unui profil, acela pe care mi-l cereți acum, lista trebuie să fie una scurtă, și densă! Le mulțumesc părinților mei, mulțumesc familiei mele, soției și copiilor mei, și mulțumesc celor care educatori, învățători și profesori, la toate nivelurile mele de pregătire, au știut fiecare să îmi ofere exact ce au avut fiecare mai bun de oferit.
Comandat de PNL Timiș. Executat de INFORM MEDIA SRL. Cod mandatar financiar: 11200025
(319)
Citiți principiile noastre de moderare aici!