Consilierii judeţeni urmează să supună spre aprobare Studiul de Fezabilitate pentru lărgirea la patru benzi de circulaţie a DJ 592 Timişoara – Moşniţa Nouă, pe o lungime de 2,4 kilometri, Studiul de Fezabilitate pentru sporirea capacităţii de circulaţie pe DJ 595 Giroc – Timişoara şi Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea podului de pe DJ 592 peste râul Timiş, la Albina. Lucrările pentru sporirea capacităţii de circulaţie pe drumul Timişoara – Giroc sunt estimate la 5,9 milioane de euro, durata de realizare a investiţiei fiind de 30 de luni, pentru lărgirea la patru benzi a şoselei Timişoara – Moşniţa Nouă ar fi nevoie de 6,1 milioane de euro şi 12 luni pentru execuţie, iar pentru reabilitarea podului peste Timiş din zona Albina ar fi necesară suma de 4,2 milioane de euro conform devizului general, durata de realizare a lucrării fiind de 28 de luni.
Problema este că, potrivit preşedintelui Comisiei economice a Consiliului Judeţean Timiş, Viorel Sasca, nu sunt bani pentru realizarea acestor investiţii. „Aceste lucrări, lărgirea drumului spre Moşniţa şi a drumului spre Giroc la patru benzi, precum şi lărgirea podului, au fost gândite în perspectiva în care vor fi disponibili bani de la guvern. În urmă cu un an au fost propuse şi comandate aceste studii de fezabilitate (…). Doar pentru aceste lucrări trebuie 16 milioane de euro. Lucrările sunt benefice, dar nu ştiu de unde o să scoatem aceşti bani. O posibilitate, pe care am discutat-o în comisie, ar fi să discutăm cu Timişoara, să preia pe Polul de creştere aceste lucrări. Ori guvernul dă drumul la un program pentru drumuri judeţene, ori noi, CJT-ul, analizăm posibilitatea să suplimentăm linia de credit pe care o avem”, a declarat Sasca.
Cert este că timişenii vor mai avea de aşteptat ceva ani până să fie puse în practică aceste proiecte, pentru că deocamdată, din spusele preşedintelui Comisiei economice a CJT, se caută soluţii de finanţare. „Căutăm o soluţie pentru ca aceste lucrări să fie finanţate. Studiile de fezabilizate există, pe baza lor trebuie făcute proiectele tehnice, care înseamnă o altă cheltuială, ori n-aş vrea să ne lansăm în comandarea proiectelor tehnice fără să avem o certitudine a finanţării”, a conchis Sasca.
Citiți principiile noastre de moderare aici!