Un număr de 16 organizaţii neguvernamentale din Timiş au lansat un protest vehement împotriva proiectului Legii Antreprenoriatului Social. Acesta ar afecta în sens negativ activitatea sectorului economiei sociale şi al antreprenoriatului social. „Eu cred că această variantă a legii favorizează multinaţionalele, acestea pot beneficia de fonduri de la buget dacă acest proiect este aprobat”, ne-a declarat Mihaela Veţan, reprezentanta asociaţiei CRIES, una dintre organizaţiile timişorene care protestează împotriva introducerii pe ordinea de zi a şedinţei Senatului a noii legi.
În protestul lansat de asociaţiile timişene se spune că varianta ce va fi adusă în discuţie ar defavoriza puternic actorii care activează în acest moment în domeniul economiei sociale. Mai mult, ar favoriza accesul unor întreprinderi care nu au nicio legătură cu domeniul social la fonduri care ar trebui de fapt să ajute categoriile defavorziate să se integreze în societate.
„În nicio ţară europeană nu există o lege care să reglementeze activitatea economiei sociale. Prevederile referitoare la modul de funcţionare al acestor entităţi este prevăzut în Codul Fiscal, nu sunt eu în măsură să stabilesc ce facilităţi să fie acordate aici, dar nu cred că această lege, în această formă, era necesară. Se face confuzie între responsabilitatea socială, întreprinderile sociale şi antreprenoriatul social”, a declarat şi Mihai Liseţchi, doctorand în domeniul antreprenoriatului social.
Într-adevăr, în rândul întreprinderilor sociale sunt incluse atât ONG-urile cât şi cooperativele şi casele de ajutor reciproc ale salariaţilor. „Aceste entităţi funcţionează după reglementări asemănătoare societăţilor comerciale, dar au o filozofie complet diferită. Dacă cinci agricultori doresc să colaboreze pentru a realiza un obiectiv comun şi nu vor să înfiinţeze o firmă se înregistrează sub forma unei cooperative. La fel, ONG-urile care au activitate productivă pot funcţiona legal sub două forme. Fie în cadrul ONG, dar numai dacă nu au o activitate ce urmăreşte obţinerea de profit ca obiect principal de activitate, fie înfiinţează un SRL care să preia acea activitate. Totuşi, modul de lucru este complet diferit de cel al unei firme, aici profitul nu este un scop în sine. Da, acestea pentru a putea funcţiona trebuie să fie profitabile, dar banii sunt redistribuiţi pentru susţinerea activităţii ONG-ului”, a mai menţionat Mihaela Veţan.
Problemele apar chiar din definiţia lansată de proiect pentru antreprenoriatul social, spun reprezentanţii ONG-urilor. Conform articolului 3 din această propunere „antreprenoriatul social include statul, autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, marile corporaţii multinaţionale/naţionale, întreprinderile mici şi mijlocii, asociaţiile, fundaţiile, unităţile cooperatiste, casele de ajutor reciproc şi persoanele fizice independente cu statut legal şi fiscal specific”. Iar aici apare problema! Corporaţiile multinaţionale sunt structuri legitime a căror menire este obţinerea de profit, partea socială a activităţii fiind doar în subsidiar. Mai mult, dreptul european nu defineşte sub nicio formă antreprenoriatul social în acest mod. Iar reglementările europene solicită autorităţilor chiar sprijin pentru actorii economiei sociale, dar în niciun caz pentru multinaţionale.
Legislaţia europeană solicită statelor membre „să recunoască economia socială şi părţile implicate în aceasta – cooperativele, societăţile mutuale, asociaţii şi fundaţii – în legislaţiile şi politice lor”. Deci documentul precizează clar cine poate fi inclus în aceste regelementări. Mai mult, se solicită ca statul să înlesnească acestei categorii economice accesul la finanţări şi scutiri fiscale.
„Modul în care este reglementat statutul antreprenoriatului social în acest proiect de lege este ambiguu. Ce înseamnă caracter social? Dacă o firmă multinaţională creează locuri de muncă are caracter social activitatea sau nu? În fapt, se creează avantaje sociale pentru că acei oameni au o slujbă! La fel se poate demonstra că şi activitatea unei cantine din fabrică are caracter social”, a încheiat Mihaela Veţan.
Reprezentanţii ONG-urilor nu acuză neapărat necesitatea sau nu a unei legislaţii în domeniu, ci modul în care este supusă votului şi prevederile ambigue ale acesteia. Pentru a opri adoptarea documentului s-au purtat discuţii şi s-a făcut lobby pe lângă mai mulţi senatori şi deputaţi de Timiş, fiindu-le expuse motivele pentru care proiectul nu este oportun. Interesant este că proiectul a ajuns de pe locul 102 direct pe locul 18 al punctelor ce vor fi votate în Senat.
Citiți principiile noastre de moderare aici!