Timișoara are de joi o nouă clădire de patrimoniu renovată, numai bună pentru a fi admirată de turiști. Este vorba despre Palatul Apelor, clădirea care a fost Casa Societății Timiș-Bega, vechea administrație a apelor din zonă. Ulterior, clădirea a fost sediul Regionalei CFR, pentru ca după mulți ani să revină Apelor. Deși dorința celor de la ABA Banat a fost de a renova clădirea de mai mult timp aceasta nu a putut avea loc. Nu pentru că nu ar fi fost disponibili banii necesari, ci din cauza excesului de zel a unor funcționari de la Curtea de Conturi, a spus Titu Bojin, șeful Apelor din Banat.
„Pentru renovarea Palatului Apelor au fost alocați bani în 2012 de către guvern. Din păcate, cei de la Curtea de Conturi au considerat Apele ca fiind societate comercială, iar banii ar fi fost acordați ilegal. Ulterior, în noiembrie 2017 am câștigat în instanță procesul cu cei de la Curtea de Conturi, Banii erau deja în conturi, nu fuseseră luați, dar nu puteau fi utilizați. Cei de la Administrația Apelor au alocat doar diferența necesară. Cei de la Curtea de Conturi au fost prea zeloși, noi am deblocat proiectul și așa au fost de acord să reluăm licitația. Din fericire a câștigat aceiași firmă, avea acreditările necesare de intervenție asupra monumentelor. Ei nu au câștigat prea mult, erau prețurile de 2009. Mai avem de terminat demisolul și mansarda, sus sunt 20 de camere care vor fi folosite pentru un centru pregătire personal. Toată lucrarea va fi gata în decembrie, sunt probleme mari la demisol, mansarda va fi gata în câteva săptămâni. În 2010 s-au pornit, s-a lucrat 2 ani la hidroizolații, ca să fie făcută săpătura pentru fundații, fundația e din cărămidă… din 2013 până în 2017 a fost pauză, patru ani a fost pauză…”, a declarat Titu Bojin, directorul Administrației Bazinale a Apelor Banat.
Proiectul a fost unul de mari dimensiuni, a necesitat importante eforturi din partea constructorului și a beneficiarului. Doru Purdea, inginer, a lucrat 43 de ani la Apele Române, acum la pensie, el s-a ocupat de proiect de la început până la sfârșit, din 2009, de când s-a făcut studiu de fezabilitate și până în 2018.
„În prima parte a fost puțin mai greu cu banii, care au fost sistați în 2014 și de-abia în 2017 am avut din nou finanțarea asigurată, am reluat achiziția publică, întâmplător a câștigat aceeași firmă. Nu au fost altele. Cel mai greu a fost când s-a elaborat studiul de fezabilitate, care s-a făcut pe baza a ceea ce s-a constatat în urma expertizei tehnice și a presupunerilor de ce trebuie făcut. În momentul când ne-am apucat cu renovările, am constatat că au mai apărut altele, și altele, și altele. Împreună cu proiectantul și arhitectul au trebuie reglementate toate, date soluții, au venit ad-hoc cu niște propuneri care să îmbunătățească situația, ca să putem merge în ritm. Cu ornamentele nu a fost ușor. S-au făcut pe bază de fotografii găsite prin arhive, o parte dintre cele care se repetau în clădire au fost luate mulaje și s-au returnat, iar o mare parte dintre ele au fost recondiționate. De exemplu, avem o situație, am constatat că sus pe clădire, pe fronton exista pe vremuri un gărduleț ornamental din tablă, care de-a lungul timpului a dispărut. Făcând investigații, împreună cu domnul Ioan Hațegan (n.r. istoric), cu doamna arhitectă care s-a ocupat de istoria clădirilor făcute de acest arhitect Baumhorn, am descoperit că în Timișoara mai sunt niște clădiri la care se repetă acest model și am decis să facem un mulaj după el și să îl reconstituim. Acum este în lucru și urmează să fie montat. La un moment dat, am constatat că pe partea de infrastructură, la demisol, bolțile aveau niște deplasări. A trebuie să comandăm o expertiză nouă, s-a găsit soluția de consolidare, s-a făcut consolidarea, ceea ce a întârziat puțin celelalte etape de construcții. În ziua de astăzi, având în vedere că marea majoritate a unităților de construcții nu mai dispun de acei meseriași vechi pe care îi știam noi, este dificil să găsești mână de lucru calificată, mai ales pe partea de monumente. A fost mai greu să-i găsim, dar s-a lucrat bine. Holurile sunt splendide, iar fațadele sunt deosebite. Lucrări de reabilitare nu s-au făcut niciodată, din 1911, de când s-a realizat al doilea nivel și s-a dat în folosință, nu am găsit niciun fel de date legate de reabilitare”, a declarat inginerul pasionat de arhitectură.
Tăierea panglicii de inaugurare a clădirii renovate i-a aparținut lui Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor. El a spus că o bună parte din copilărie a trăit-o la Recaș, având un respect deosebit pentru acest oraș.
„Am inaugurat o clădire administrativă care este istoria Timișoarei. Vizita mea în Timiș este, de fapt, o întoarcere acasă, am locuit patru ani în Timiș, la Recaș, în copilărie, când părinții mei au fost mutați aici. Timișoara a fost atunci un occident al României pentru mine”, a subliniat ministrul Apelor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!