Reprezentanţii IPP au tras în primul rând un semnal de alarmă asupra slabei pregătiri a aleşilor noştri. Din cele aproximativ 5.000 de iniţiative legislative depuse în cele două Camere în acest mandat numai 1.138 au devenit legi, adică 23%, ceea ce înseamnă o scădere cu 30 la sută faţă de legislatura anterioară. Guvernul a devenit principalul legislator în România. Dacă ne referim la totalul proiectelor de lege adoptate, 75% dintre acestea au fost iniţiate de guvernanţi şi doar 25% de către parlamentari.
„Apreciem că această situaţie reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga clasă politică în ceea ce priveşte calitatea scăzută a pregătirii parlamentarilor, dar şi pentru electorat, întrucât avem nevoie de o selecţie mai bună a aleşilor în viitorul parlament”, spun iniţiatorii acestui demers de monitorizare.
Raportul realizat de Institutul pentru Politici Publice Bucureşti face referire la perioada 15 decembrie 2008 – 30 iunie 2012.
Recordul ca iniţiative legislative depuse îl deţine deputatul de Cluj Mircea Giurgiu (independent, ex-PDL), cu 396 de iniţiative, dar doar 43 dintre acestea au devenit legi, aşa că, din punct de vedere al eficienţei legislative, spun reprezentanţii IPP, prima poziţie o ocupă în acest mandat deputatul de Timiş Valeriu Tabără de la PDL. Tabără a avut 112 iniţiative înregistrate în perioada decembrie 2008 – iulie 2012, din care 23 au devenit legi. În top 10 la nivel naţional se mai regăseşte şi deputatul de Timiş Marius Cristinel Dugulescu, cu 127 de propuneri legislative, dar doar şapte devenite legi.
La Senat, clasamentul este condus de liberalul Emilian Frâncu (n.r. – fost senator de Vâlcea, a demisionat fiind ales primar în vară), acesta având 135 de iniţiative în perioada monitorizată, din care 22 au devenit legi. În top 10 se mai regăseşte senatorul PDL de Timiş Gheorghe David, cu 81 de propuneri legislative, din care 12 au devenit legi. Topul senatorilor cu cele mai puţine propuneri legislative devenite legi în acest mandat este condus de preşedintele PNL Crin Antonescu. Acesta a avut 16 iniţiative în decurs de aproape patru ani, dar niciuna n-a devenit lege. Mare parte din propunerile legislative au făcut referire la modificarea sau completarea unor legi deja existente, puţine fiind iniţiative de noi legi practic.
În ceea ce priveşte luările de cuvânt din plen, Timişul are un parlamentar în topul deputaţilor cu cele mai puţine intervenţii. Este vorba de Claudiu Ţaga, ales pe Colegiul VIII, zona Jimbolia, care a reuşit să acceadă în Parlament, în 2008, cu puţin peste 1.000 de voturi şi a trecut între timp de la PNL la UNPR. Acesta a avut doar două cuvântări în plen în mandatul curent.
Traseiştii politici din Timiş
La capitolul migraţie politică, din raportul IPP reiese că, din totalul de 471 de parlamentari aleşi în decembrie 2008, 59 de deputaţi şi 35 de senatori au schimbat cel puţin o dată grupul parlamentar.
„O consecinţă a modului în care liderii partidelor, în pofida angajamentelor publice de condamnare a fenomenului, au urmărit să întreţină migraţia politică în Parlament, este însăşi crearea ‐ cu sprijinul oficial al PDL aflat la conducerea Camerelor, a unui nou grup parlamentar (înregistrat sub numele de grupul parlamentar Progresist). Acest lucru s‐a întâmplat în sesiunea parlamentară septembrie ‐ decembrie 2011, fiind pentru prima dată în istoria Parlamentului post decembrist când conducerea Legislativului recunoaşte oficial un nou grup parlamentar, deşi acesta reprezintă un partid care nu a participat în alegerile parlamentare (n.r. – UNPR). (…) Atâta timp cât toate partidele vor continua să beneficieze pe de urma migrației politice, aceasta nu va stopa, cu atat mai mult cu cât în acest mandat parlamentar atât majoritatea PDL (la începutul acestui mandat) cât și majoritatea USL din Parlament (din sesiunea de primăvară parlamentară 2012) au fost formate în urma fenomenului migrației politice”, spun reprezentanţii IPP.
Nici Timişul nu e lipsit de traseişti politici. Pe lista parlamentarilor migratori apar: Maria Eugenia Barna, care a trecut de la PSD la UNPR, Gheorghe Ciobanu, care a sărit din barca PDL în cea a PSD, Claudiu Ţaga, care a lăsat PNL pentru UNPR, şi Gheorghe David, care plecat de la PDL la PSD pentru ca apoi să se întoarcă la PDL. Nu apare deputatul democrat-liberal Marius Dugulescu, deşi şi acesta a avut o „rătăcire” de moment în care s-a dus la PNL, iar apoi a revenit în PDL. Un alt caz este cel al parlamentarului Dorel Borza, care a anunţat în această toamnă că părăseşte PDL şi îşi va continua activitatea ca „senator independent afiliat PNL”, după ce în vară îşi declarase susţinerea pentru candidatul USL la Primăria Timişoara, actualul primar Nicolae Robu.
Deputat sancţionat pentru fraudă la vot
Cât despre conduita parlamentarilor, trebuie amintit că democrat-liberalul Marius Dugulescu se numără printre cei opt deputaţi care au fost sancționați disciplinar – li s‐a interzis participarea la lucrări timp de o zi – pentru faptul că au votat în plen atât cu cartela proprie cât și cu cea a altor colegi deputați. Sancționarea lor s‐a făcut după aproape un an de tergiversări.
În ceea ce priveşte participarea la voturile din plen, dacă vorbim de deputaţi, cea mai bună prezenţă o are Ovidiu Ganţ, de la minorităţi, cu 99,7%, el fiind urmat de Gheorghe Ciobanu, actualmente PSD, cu 98,8%.
Senatorii cu cea mai bun prezență acest mandat, până la data realizării raportului, sunt: Gheorghe David, cu 98%, Ion Rușeț, cu 95%, și Dorel Borza, cu 93%. Dintre liderii de grupuri parlamentare din Senat, pe ultima poziție în clasament se află social-democratul Ilie Sârbu, cu 57% prezență la voturile finale în perioada acestui mandat.
Oricum, la capitolul prezenţă la voturi în plen, deputaţii din Timiş sunt pe locul cinci în clasamentul pe judeţe, iar senatorii pe şase.
În legislatura 2008 ‐ 2012, 22 de parlamentari au fost trimişi în judecată la nivel naţional, majoritatea pentru infracţiuni de corupţie, cinci au fost condamnaţi şi 42 verificaţi de Agenţia Naţională de Integritate pentru încălcarea unor prevederi privind regimul declarării averilor şi conflictelor de interese. Din Timiş au fost verificaţi de ANI Nicolae Robu (PNL) şi Ştefan Drăgulescu (PDL), cei doi aflându-se în incompatibilitate pentru că îndeplineau şi funcţii de rectori, în cele din urmă renunţând la acestea.
Unii cetăţeni au rămas fără reprezentanţi în Parlament pentru că deputaţii sau senatorii pe care i-au ales au fost fie numiţi pe alte posturi fie aleşi în alte funcţii în urma alegerilor locale, au demisionat şi nu s-au mai organizat alegeri pe colegiile respective. În Timiş şi-a încheiat mandatul mai devreme, lăsând liber colegiul de senator, liberalul Nicolae Robu, ales primar al municipiului Timişoara.
Județul Timiș are zece deputați – Horia Cristian, Ștefan Iosif Drăgulescu, Marius Cristinel Dugulescu, Maria Eugenia Barna, Alin Popoviciu, Valeriu Tabără, Sorin Stragea, Claudiu Țaga, Dorel Covaci și Gheorghe Ciobanu, cărora li se alătură Niculae Mircovici, de la Uniunea Bulgarilor, și Dușan Popov, de la Uniunea Sârbilor, cei din urmă fiind aleși la nivel național, și a avut patru senatori – Ilie Sârbu, Nicolae Robu (demisionar), Dorel Borza și Gheorghe David.
Citiți principiile noastre de moderare aici!