Pe de-o parte, potrivit proiectului de buget local pe anul 2024, cheltuielile de funcționare ale Primăriei Timișoara au crescut cu sume mai mari prevăzute pe mai multe capitole, de exemplu la reparații de străzi, spații verzi sau salubrizare. Pe de altă parte, la dezvoltare avem atât proiecte continuate – unele care trebuiau finalizate de anul trecut –, cât și câteva proiecte noi.

Față de anul 2023, cresc ușor și veniturile, de la 2,19 la 2,26 de miliarde de lei. Cu toate acestea, fonduri europene vor fi, la prima vedere, mai puține, pentru că noul exercițiu financiar doar ce a început, iar majoritatea apelurilor încă nu au fost lansate de ADR Vest. Există, în schimb, proiecte pe PNRR.

Într-un interviu acordat pentru Tion, primarul Dominic Fritz a explicat care ar fi cele mai importante puncte din noul buget. Cu această ocazie, a oferit și câteva exclusivități. De exemplu, discutând despre subvențiile oferite societății STPT, a anticipat o nouă schemă de abonamente. La fel, la partea de investiții noi, a menționat de o viitoare asociere cu Banca Mondială pentru construirea noului spital municipal. Cât despre proiecte mai vechi, cel de la Uszoda ar putea fi la rândul său revitalizat. Mai rămâne de văzut cât de mult vor fi și puse practică aceste promisiuni.

De notat că interviul a fost luat joi, 15 februarie, cu câteva ore înainte de a fi publicat proiectul de buget, având la dispoziție doar câteva cifre oferite de Serviciul de Comunicare. De aceea, nici nu am insistat atât de mult pe sume exacte.

Luni, 19 februarie, urmează și dezbaterea publică, iar mai apoi și eventualele amendamente ale consilierilor locali la votul din plen, care ar putea aduce modificări propunerii executivului. Tradițional, însă, cele două evenimente nu aduc decât schimbări mai degrabă superficiale.

Interviul

Ce ne puteți spune, la modul general, despre noul buget? Care ar fi prioritățile acestuia?

Este un buget record pentru Timișoara, nu a mai existat un buget atât de mare. În același timp, este și un buget echilibrat și realist. Noi nu am vrut să venim cu un exercițiu de imagine, ci să includem și pe partea de funcționare și pe partea de dezvoltare lucruri care chiar se fac, care chiar se întâmplă și care chiar îmbunătățesc viața timișorenilor, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Mă bucur că este un buget echilibrat, adică aceeași sumă (aproximativ – n.r.) este alocată funcționării, ca și dezvoltării, ceea ce înseamnă tocmai că cheltuim banii și pentru prezentul nostru și pentru viitorul nostru. În sensul acesta, cumva ne asigurăm că avem prosperitate și acum, și în viitor.

Ce aș mai putea să spun? Vedem în general o dinamică foarte mare pe partea de venituri, din impozitul pe venit. Aici, în ultimii patru ani, aproape că s-a dublat suma pe care o încasăm din impozitul pe venit, ceea ce înseamnă că salariile din Timișoara au crescut, că s-au creat mai multe joburi în Timișoara.

O cauză nu ar fi și modificările fiscale?

Da, dar este o creștere constantă, cumva, în ultimii ani, deci nu-i doar din cauza modificărilor fiscale. Mai mult, anul acesta noi chiar avem o scădere a creșterii, tocmai pentru că o parte din venituri rămân acum la București, ceea ce este scandalos, dar este o dovadă că sectorul privat are o mare încredere în Timișoara și continuă să investească în Timișoara, continuă să investească în timișoreni. Acesta, bineînțeles, este un context îmbucurător pentru noi toți. Se reîntorc de fapt în comunitate aceste impozite pe venit, care cresc ca sumă a lor totală pentru că cresc și salariile.

Cresc și cheltuielile de funcționare, în special pe partea de reparații. Este o creștere „reală” sau este o urmare a creșterii prețurilor?

Avem această creștere nu doar pentru că cresc costurile, ci și pentru că vrem să facem mai multe lucruri și vrem să facem lucrurile mai bine. E foarte important de amintit că aceste cheltuieli de funcționare nu înseamnă funcționare în sensul de „funcționare a primăriei”, pentru hârtie, pixuri și salarii. Funcționare înseamnă (și – n.r.) funcționarea orașului, adică toate serviciile publice: curățenia, spațiile verzi, transportul în comun. Da, toate aceste sume cresc.

Pentru mine, foarte important este că am reușit o creștere de 25% față de anul trecut pe partea de spații verzi, pentru că vrem o mai bună întreținere a spațiilor verzi, avem suprafețe mai mari pe care le întreținem și campanii de plantări. Anul trecut am plantat 2.600 de copaci și vrem să continuăm asta.

Și suma pentru salubritate, pentru curățenie stradală, a fost majorată cu 17%. Pe partea de curățenie trebuie să spun că, din păcate, anul trecut am cheltuit aproape un milion de euro pentru ridicarea deșeurilor aruncate ilegal pe domeniul public, ceea ce este o sumă care poate nu pare mare, dar asta înseamnă că o dată la trei-patru ani am putea să construim o școală nouă cu acești bani. În continuare, țin să le mulțumesc tuturor acelor timișoreni care se comportă civilizat. Sunt 99%, iar cei 1% care aruncă deșeuri în spațiul public vor fi prinși și amendați.

Pe partea de dezvoltare, care ar fi cele mai mari proiecte, ca sumă?

Pe partea de dezvoltare, sumele mari se duc spre proiectele mari care sunt deja începute, în execuție, dar încă trebuie finalizate: Pasajul Solventul, proiectele de pe Stan Vidrighin, de pe Calea Bogdăneștilor, aceste bulevarde mari.

Vom scoate la licitație pentru execuție și proiectul de regenerare Traian, deci începem și câteva proiecte noi. Alt proiect costisitor, unde începem anul acesta, este pasajul de pe strada Polonă din Freidorf, care trebuie refăcut din temelii, unde construim un pod complet nou. Un proiect, iarăși, care ne va costa peste 90 de milioane de lei și unde sper să putem începe construcția spre sfârșitul anului.

Bineînțeles, mai este Stadionul „Eroii Timișoarei”, unde anul acesta am bugetat 30 de milioane de lei să începem construcția. Contractul este deja semnat, deci o să intrăm în următoarele săptămâni pe teren. Proiectul este autorizat, banii sunt în buget, deci putem merge înainte.

Avem și alte lucrări noi care vor începe în acest an?

O să începem cu Pasarela Îndrăgostiților, unde o să fie, de fapt, un nou pod pietonal, adică mai mult decât doar o pasarelă. În afară de asta, sunt foarte multe șantiere de închis, de fapt, acum. Sunt și proiecte care sunt pe fonduri europene, unde avem un termen până la sfârșitul anului. De exemplu, și Turnul de Apă trebuie finalizat până la sfârșitul anului și ne concentrăm pe închiderea acestor șantiere și proiecte.

Pe partea de studii, documentații, alte proiecte avem? Eventual unele noi…

Da, bineînțeles. Lucrăm la multe documentații importante: regenerarea urbană din Dacia, proiectul tehnic pentru Piața Victoriei. Cei care au câștigat concursul de arhitectură acuma primesc contractul efectiv de proiectare și de elaborare a documentației. Vom finaliza documentația tehnică și pentru Magistrala Verde și pentru Mocioni. Deci astea sunt proiecte unde nu vom începe execuția anul acesta, dar vom finaliza documentația.

Avem și unul sau două proiecte mari și importante, de viitor, unde începem cu documentația anul acesta. Este, în primul rând, concursul de arhitectură pentru Filarmonică, în Piața 700, unde vom porni concursul anul acesta. Și, în al doilea rând, și asta chiar este știre, că nu am mai vorbit despre asta, vom vota în consiliul local – și da, sper să aprobe consiliul local – o asociere cu Banca Mondială pentru noul spital municipal, prin AFC, adică brațul de sector privat, să zicem, al Băncii Mondiale. Ei ne vor elabora studiul de prefezabilitate și de fezabilitate pentru un nou spital municipal pe care vrem să-l construim în zona de nord și chiar dorim să pornim deja o licitație prin care căutăm o firmă care să ne construiască acest spital pe banii lor (ai Băncii Mondiale – n.r.). Noi, apoi, cu un contract probabil pe 20 de ani, urmează să plătim înapoi acești bani. Deci asta este un pas important și istoric pentru Timișoara. Trebuie să investim în Sănătate! Nu mai putem să peticim cum, din păcate, a fost întotdeauna situația cu Spitalul Municipal și de aceea va fi un proiect istoric pentru oraș.

Pe fonduri europene ar fi anul acesta mai puțini bani. ADR Vest doar ce a lansat sau urmează să lanseze apelurile de finanțare…

Exact, dar noi suntem foarte, foarte bine pregătiți să depunem proiecte. Deja am semnat primul contract de finanțare pentru Cetății. De fapt, primele contracte, avem și Stan Vidrighin. Sunt, totuși, proiecte în valoare de 150 de milioane de lei, deci am absorbit pentru axa de mobilitate deja toți banii care au fost alocați pentru Timișoara, dar ne pregătim acum pentru o supra-contractare. Vrem să depunem podul de la Solventul, vrem să finalizăm proiectul tehnic și să-l autorizăm încă în prima jumătate a anului. După aceea, să îl depunem (pe partea de execuție – n.r.). Și proiectul pe Traian vrem să îl depunem în primăvară pentru fonduri europene.

Bineînțeles, sunt o serie de fonduri PNRR – adică nu programul operațional gestionat de ADR Vest –, unde vom face pași importanți și unde am semnat de fapt deja contractele de finanțare. Am semnat anul trecut contracte de finanțare noi de peste un miliard de lei. Important este campusul dual, de exemplu, cu 23 de milioane de euro, din fonduri europene, unde Politehnica este liderul de proiect, dar noi punem la dispoziție terenul. Este un proiect foarte important pentru Timișoara. Bineînțeles că avem proiectele noastre pe transportul în comun – cumpărare de tramvaie, autobuze, firobuze – care toate sunt pe fonduri europene. Cam 40 % din secțiunea de dezvoltare sunt proiectele din fonduri europene, iar majoritatea din PNRR.

Ar mai fi problema fondurilor europene din POR 2014 – 2020 pierdute. Proiectele vor fi continuate? Majoritatea erau pe partea cu reabilitarea termică a blocurilor.

Nu vorbim despre fonduri pierdute, nu trebuie să plătim înapoi niciun leu. Sunt pur și simplu proiecte unde de multe ori am absorbit partea pe fonduri europene, dar lucrările nu sunt gata. Cum este pe Bogdăneștilor, partea pe fonduri europene oricum acoperea doar 60% și am absorbit toată suma, dar încă nu-i gata proiectul, iar acuma plătim cheltuielile neeligibile, deci partea care oricum era contribuția noastră. De aceea nu este pierdut niciun ban.

În unele cazuri s-au trecut proiectele pe programe din noul exercițiu, nu? Cum este la Clinica de Balneologie.

Exact, în alte cazuri, restul de sume din fonduri s-a mutat cumva pe noul program de finanțare. Doar în cazul unor blocuri unde, într-adevăr, din păcate, ne-a lăsat administrația trecută cu zeci de proiecte blocate, unde trebuia să o luăm de la zero cu soluția tehnică, acolo într-adevăr, sunt câteva proiecte pentru care nu mai putem să obținem fonduri europene, dar le continuăm pe banii din buget local.

Deci noi am avut, am absorbit peste 90% din fonduri europene. Pornind de la 0,2% în 2020, în 3 ani să absorbi 90% din aceste sume, aceasta este o performanță mare. Și se și vede, de altfel, în educație, în sănătate. N-am vorbit de educație și sănătate, dar cele mai multe investiții, de fapt pe dezvoltare sunt în educație: 20% din secțiunea de dezvoltare. Construim 84 de săli de clase, șase săli de sport în școlile Timișoarei și încercăm să atragem și mai multe fonduri pentru acestea.

O altă întrebare ar fi legată de cultură. Nu mai suntem capitală europeană a culturii. Care ar fi alocările pentru cultură în acest an, în acest context?

Anul acesta (2023 – n.r.), da, a fost, într-adevăr o provocare. Pe de-o parte, nu putem să susținem cumva în vecii vecilor sumele din capitală. Nici nu putem acum – pentru că încă avem proiecte care au început în capitală și pentru că avem responsabilitățile pe care le-am asumat prin Bid Book – să nu investim în cultură. Și vrem în continuare să investim în cultură și mă bucur că peste 10% din bugetul de funcționare este pentru cultură, deci pentru instituțiile noastre culturale, care toate au creșteri de buget față de ce au avut înainte de capitală culturală. Adică nu mai au exact același nivel (din 2023 – n.r.), dar nici nu ne întoarcem unde am fost. Bineînțeles că și finanțările nerambursabile – punem la dispoziție aproape 5 milioane de lei pentru burse și rezidențe – vor continua la un nivel foarte înalt. Casa de Cultură, iarăși, este finanțată la un bun nivel tocmai pentru că înțelegem că în continuare „suntem” capitala europeană a culturii și asta vine cu o responsabilitate.

Centrul de Proiecte va continua să desfășoare apeluri, ca în ultimii ani?

Da, va exista un apel specific pentru sport, va exista un apel pentru tineret, un apel pentru proiecte multianuale, un apel pentru proiecte culturale mai mici. Da!

Timișorenii se plâng în continuare de parcări. Sunt proiectele din cartiere cu demolarea garajelor, dar erau și acele proiecte pentru parcări mai mari, la Gara de Nord, în Dacia sau în spate la Bega. Ce se va întâmpla cu ele în acest an?

Exact. Cele mai cele mai avansate sunt cele din Dacia și de la Spitalul de Copii „Louis Țurcanu”, unde – din câte îmi amintesc – le scoatem la licitație direct PT (proiect tehnic – nr) plus execuție. Mai ales la „Țurcanu”, asta este sigur, unde studiul de fezabilitate e gata, iar acum căutăm o firmă care cu care încheiem un contract și de proiectare și de execuție. În mod normal, proiectul tehnic și autorizarea durează de la șase până la nouă luni. După aceea putem să intrăm pe șantier. Deci, până la sfârșitul anului, cel mai probabil, vom începe construcția propriu-zisă a primei parcări supraetajate publice din Timișoara din ultimii 30 de ani.

Urmează și cea de la Bega?

Acolo suntem în procedura de licitație pentru documentația tehnică, pentru studiul de fezabilitate, și acolo va fi o parcare destul de mare cu câteva sute de locuri și care va schimba foarte mult situația parcărilor din centru.

Pe infrastructura sportivă? Recent, domnul viceprimar Tabără spunea despre stadionul de rugby, de exemplu, că probabil nu va primi finanțare în acest an, pentru că există stadionul-lego care are prioritate anul acesta.

Da, ce vom prioritiza anul acesta este stadionul „Eroii Timișoarei”, pe de-o parte, și, pe de altă parte, mici proiecte de amenajări sportive în cartiere: niște mese de ping-pong, un teren de baschet, etc. Tocmai pentru că pe zona de sport, infrastructura este atât de precară. Impresia mea este că fostul primar a vrut cumva să contracareze această precaritate cu proiecte din ce în ce mai faraonice, și mari, și scumpe, ca să dovedească cât de mult face, dar care toate au rămas doar pe hârtie. Eu nu vreau să cad în această capcană și să dau dovadă de atâta ipocrizie, ci mai degrabă să spun sincer, ce ne permitem, ce facem și „asta este”. Așadar, anul acesta în primul rând stadionul și, în același timp, să ne asigurăm că ajungem în cartiere cu mici resurse, unde, de fapt, oamenii fac sport cel mai mult. Dar lucrăm în continuare, adică facem pași înainte, și cu proiectul tehnic pentru stadionul rugby și pentru încă alte câteva lucruri de infrastructură sportivă.

Și important este și să continuăm pe malul Begăi proiectul nostru mare de a reda Bega și malul Begăi timișorenilor și de a amenaja acolo zone de sport, de agrement.

Asta pe Pârvan, nu? Tot pe malul Begăi, la Uszoda, este prevăzut ceva?

Da, Uszoda urmează să fie inclusă într-un proiect frumos care se va întâmpla în luna mai, în care vom amenaja inclusiv bazinul. Asta nu vreau să anunț încă, dar pe termen mediu, vom colabora, să zicem, cu o instituție de învățământ superior și împreună să facem un proiect de refacere a bazei. Și să nu uit de skatepark, îl facem începând cu anul acesta!

Recent, Tion a avut o întrebare pentru timișoreni, dacă se simt în siguranță seara în oraș. Pe scurt, aceștia au spus că „tot mai puțin”. Există investiții care ar putea crește siguranța în oraș? Camere de supraveghere, de exemplu?

Poliția locală continuă proiectul de a pune mai multe camere video. Avem pe partea de siguranță rutieră – dar asta este mai degrabă pe zona de funcționare – reparații, mai multe treceri de pietoni supraînălțate. Tocmai am finalizat proiectul de iluminat public în Parcul Botanic și, în general, avem o serie de proiecte, unele și prin fonduri nerambursabile, de iluminat public. Cel mai important element, de fapt, pentru siguranță este să fie orașul bine luminat noaptea.

Care credeți că ar fi zonele cu cele mai mari nevoi de investiții?

Noi am încercat să distribuim și avem în fiecare cartier investiții importante. Bineînțeles că avem cartiere care, istoric vorbind, au fost mereu neglijate, cum e Freidorf sau cum e Kuncz – Plopi. În același timp, avem cartiere foarte, foarte dense – Martirilor sau Lipovei, de exemplu – unde vedem o degradare mare a spațiului public, pe trotuare, unde ducem lipsă de locuri de parcare și așa mai departe. Tocmai de aceea, pe partea de funcționare și reparații avem o serie de garaje pe care le vom demola. Avem acum în Soarelui, vizavi de Liceul Iris, un teren mare, de aproape un hectar, unde o să demolăm clădirile și unde o să facem o parcare. De aceea spun că peste tot în Timișoara este nevoie de investiții, dar dacă ne uităm – și vom publica și o hartă a investițiilor – vom vedea că, de fapt, peste tot se investește.

La funcționare uitasem să vă întreb de subvenții. Anul acesta cum stăm la STPT și la Colterm?

Noi am bugetat și pentru STPT, și pentru Colterm, o sumă de câte 150 de milioane de lei. Sunt sume foarte, foarte mari, dar care reflectă cumva și realitatea costurilor acestor companii. Colterm a ajuns în insolvență tocmai pentru că timp de 10 ani prețul și subvenția au fost mult sub costurile producției. Vrem ca aceste companii să aibă un buget realist.
La STPT voi propune în curând și o nouă schemă de abonament anual, prin care vrem să încurajăm mai mulți timișoreni să folosească transportul în comun pentru că credem foarte mult că mijloacele noi pe care le cumpărăm acuma o să ridice calitatea transportului, că atunci când finalizăm toate cele trei bulevarde importante – iată, din acest weekend tramvaiul 4 o să meargă din nou pe Cetății –, o să funcționeze transportul în comun mult mai bine decât a funcționat până acum. Mai rămâne de rezolvat partea cu șoferii, încă ne lipsesc peste 100 de șoferi, mai ales de autobuze, dar atunci când asta se va rezolva, calitatea transportului în comun va crește foarte mult și din ce în ce mai mulți timișoreni vor alege să meargă cu transportul în comun.

Vă așteptați să fie multe amendamente la proiectul de buget? De exemplu, domnul viceprimar Tabără vorbea de un studiu de fezabilitate pentru un port pe Bega.

Ce o să găsiți pe buget este o strategie. Voi propune în consiliul local să elaborăm, cu absolut toți care au un interes în canalul Bega, o strategie a orașului pentru cum folosim acest canal. Pentru că momentan avem o comoară pe care nu o valorificăm la justa sa valoare, cum trebuie. În același timp, este o resursă pentru care concurează mai mulți: o resursă ecologică, culturală, socială, de transport, sportivă, urbanistică. Și toate aceste domenii trebuie cumva puse într-o mare strategie. De aceea, eu nu sunt adeptul unor soluții punctuale de genul „eu vreau un port, eu vreau asta”, ci haideți să vedem ce idei există pentru tot, toată Bega – și luciul de apă și malul, pe toată suprafața Timișoarei – și din aceasta să creionăm o strategie. Este momentul să redăm importanța istorică a Begăi.