Cele trei studii de fezabilitate urmează să fie propuse spre aprobare Consiliului Local Timişoara în şedinţa de plen din această săptămână. Potrivit referatului ce însoţeşte proiectul, valoarea investiţiei la pasajul Popa Şapcă este estimată la 15,2 milioane de euro, durata de execuţie a lucrărilor fiind de 18 luni. Conform proiectului, este prevăzută extinderea la patru benzi a străzilor Antenei şi Popa Şapcă, lărgirea pasajului existent, care datează din 1902 şi amenajarea intersecţiei străzilor Popa Şapcă – Antenei – Demetriade, precum şi completarea inelului II de circulaţie cu strada Antenei şi realizarea unei giraţii.
La pasajul Jiul, valoarea estimată a lucrărilor este de 8,1 milioane de euro, durata şantierului urmând să fie de 14 luni. În urma realizării acestei investiţii, conducerea Primăriei Timişoara speră să îmbunătăţească condiţiile de trafic din zonă, precum şi îmbunătăţirea factorilor de mediu.
Cel mai scump, de departe, este proiectul de realizare a unui nou pasaj în zona Solventul. Valoarea estimată a pasajului care va face legătura între cartierele Ronaţ, respectiv Blaşcovici, şi Iosefin este de 27,8 milioane de euro, lucrările urmând să fie realizate în doi ani, conform proiectului.
Toate cele trei proiecte, a căror valoare depăşeşte 50 de milioane de euro, au ca sursă de finanţare bugetul local. La finele săptămânii trecute, primarul Nicolae Robu dădea semne că a renunţat să mai aştepte ajutorul Guvernului pentru realizarea acestor investiţii şi spunea că toate cele trei pasaje pot fi executate şi cu bani de la bugetul local, cel mai probabil cu bani împrumutaţi.
„Sursa de finanţare, în momentul de faţă, este bugetul local. Asta ce înseamnă? Nu neapărat că vom pune în mod efectiv, direct, deodată, banii necesari de la bugetul local. Asta poate însemna şi realizarea acestor obiective pe sistemul credit furnizor. Dar cele trei obiective legate de subpasaje sunt pe listă şi printre obiectivele importante pentru care noi solicităm sprijin de la Guvernul României. O şansă de finanţare, şi din această sursă, există. Nu o pot evalua la ce nivel ar fi ea. Evident, dacă vom vedea că vor fi şanse de atragere de fonduri europene pe exerciţiul financiar 2014-2020 cu promptitudine, astfel încât să putem realiza aceste obiective rapid, atunci vom recurge, măcar pentru unul sau două dintre ele, şi la această sursă de finanţare. Însă noi suntem pregătiţi să realizăm aceste obiective, dacă va fi nevoie, şi cu susţinere financiară din bugetul propriu, cel mai probabil pe sistem credit furnizor”, afirma Robu săptămâna trecută.
Citiți principiile noastre de moderare aici!