Printr-o Hotărâre dată de Guvernul Tăriceanu în anul 2008, Timişoara devenea pol de creştere, singurul din Regiunea Vest (formată din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş). Astfel, Timişoarei i se puneau la dispoziţie fonduri europene în valoare de aproape 70,5 milioane de euro. O grămadă de bani, ce urmează a fi atraşi împreună cu comunele periurbane, cele mai multe fiind aproape cartiere ale Timişoarei, cum ar fi Dumbrăviţa, Ghiroda, Giroc sau Moşniţa Nouă. Greu, dar lucrurile au început să se mişte. Avantajele sunt maxime, căci cheltuielile sunt suportate în proporţie de aproape 80% din fonduri europene, 18% din surse guvernamentale şi doar 2% din fondurile proprii ale consiliile locale participante la proiect.
Planul integrat de dezvoltare a Timişoarei ca pol de creştere a fost depus în urmă cu aproape un an. În 2010 au început să vină şi proiectele. Sunt până acum cinci, valoarea lor ridicându-se la 23,55 milioane de euro. La început, unele mai mici. Dar, în urmă cu câteva zile, Agenţia de Dezvotare Regională Vest Timişoara (ADR Vest) a anuţat depunerea a două proiecte consistente.
Vorbim de ceea ce se numeşte, în termeni tehnici, „Reabilitarea infrastructurii publice urbane a malurilor Canalului Bega”, cu o valoare totală de 51.650.114,49 lei, asistenţa financiară nerambursabilă solicitată fiind de 36.624.065,55 lei, şi de „Modernizarea Parcului Rozelor”, cu o valoare totală de 5.634.131,50 lei, din care 4.455.036,98 lei reprezintă valoarea asistenţei financiare nerambursabile.
La primul, din valoarea cheltuielilor eligibile ale proiectului, 80,35% reprezintă asistenţă financiară nerambursabilă, 17,65% reprezintă cofinanţarea din bugetul de stat, iar 2% din bugetul local.
Revitalizarea Canalului Bega
Ceea ce se are în vedere este reabilitarea şi modernizarea Canalului Bega. Trebuie menţionat că şi legislaţia de mediu a fost schimbată în ultimii ani. Astfel, malurile râurilor ce străbat localităţile au fost date în administrarea primăriilor, nemaifiind în sarcina celor de la Direcţia Apelor. Astfel poate Primăria Timişoara să se ocupe şi de ceea ce este pe malurile Begăi, zone verzi oarecum părăsite până acum. Dacă aruncăm scurte priviri din Iosefin către Podul Modoş sau de pe podeţul din spatele Parcului Copiilor către Piaţa Badea Cârţan şi mai departe vedem simplu că sunt numeroase probleme. Faleze nu există, iar buruienile şi gunoaiele domină în ambele direcţii, ba chiar apar şi grămezi de resturi de materiale de construcţii. Acum există şanse ca lucrurile să se schimbe.
Canalul Bega străbate Timişoara pe o axă de la est la vest, împărţindu-l în partea de nord şi cea de sud şi formând un bulevard verde al oraşului. Bega leagă cele trei cartiere istorice Fabric, Cetate şi Iosefin.
În Timişoara, Bega are o lungime de 10,6 km. În centru există unele amenajări, însă acestea s-au făcut sporadic. Aleile s-au mai degradat în timp, ca şi mobilierul urban. Nu a fost un concept unitar, iar materialele de construcţie sunt diferite. Au fost făcute reparaţii, însă investiţii mai mari nu au fost demult. În ceea ce priveşte conceptul de amenajare, Primăria Timişoara are planuri mari: Canalul Bega va fi decolmatat şi ecologizat, se va putea reintroduce transportul public pe apă şi se vor putea construi staţii de vaporetto şi pontoane plutitoare. Acest mijloc de transport va fi destinat circulaţiei cotidiene şi recreerii, creându-se astfel o mai bună fluiditate şi conectivitate a transportului în comun şi noi funcţiuni malurilor şi canalului Bega. Se va obţine şi cel mai rapid şi plăcut mijloc de transport în comun. Se doreşte amenajarea unui cadru natural imens de spaţiu verde.
La concret, se intenţionează realizarea de căi de comunicaţii pietonale şi pentru biciclete, inclusiv prin deschiderea de staţii pentru închirierea de astfel de vehicule, şi se vor face lucrări de reabilitare trotuare, alei pietonale, fântâni. Amenajare peisagistică a malurilor cuprinde lucrări de reabilitare, dotări tehnico-edilitare, amenăjari peisagistice şi mobilier urban şi vor fi construite reţele electrice. Pentru transportul pe apă este nevoie de dotări, adică staţii pentru vaporetto, wc ecologic, amenajări loisir pe taluz, rampe pentru intervenţii de urgenţă. Suprafaţa construită a lucrărilor se va ridica la 167.928 mp.
Planuri pentru Parcul Rozelor
Strâns legat de proiectul anterior este legat cel care priveşte amenajarea Parcului Rozelor. Această zonă deosebită a Timişoarei va benefcia de lucrări şi dotări în valoare de 5.634.131 lei.
Parcul Rozelor a fost amenajat după Primul Păzboi Mondial, în anul 1928, din necesitatea de a prezenta cei aproximativ un milion de trandafiri pe care îi produceau anual floricultorii bănăţeni. Au lucrat aici Arpad Mühle şi alţi rozerişti vestiţi ai Banatului, aducând în rozariu creaţii proprii deosebite. Au fost soiuri şi varietăţi pierdute aproape în totalitate acum. Astfel, în anul 1934, erau plantate aproximativ 1.400 de soiuri de trandafiri, existau pergole acoperite cu trandafiri urcători şi sute de trandafiri cu trunchiul înalt care dădeau un aspect variat rozariului. Parcul a suferit enorm în timpul şi după Al Doilea Război Mondial. După ce reputatul botanist Alexandru Borza, refugiat de la Cluj, împreună cu Institutul Botanic de acolo, a contribuit la diversificarea Parcului Rozelor, germanii au intrat cu tancurile în zonă şi au distrus mulţi trandafiri. După retragerea germanilor, s-au instalat aici sovieticii. Chiar în inima rozariului şi-au legat caii şi şi-au parcat tancurile şi camionanele. O primă reabilitare a parcului s-a efectuat în anii 1954-1955, iar ultima amenajare şi cea mai importantă restructurare a parcului a avut loc în anul 1967. În 1956 a fost construit şi teatrul de vară, care a distrus ce a mai scăpat din exemplarele de mare valoare ale parcului. Construcţia a fost criticată chiar din anii imediat următori ridicării ei… Primăria Timişoara îşi propune modernizarea Parcului Rozelor, urmărind: întreţinerea şi completarea vegetaţiei existente; gazonarea suprafeţelor verzi; refacerea reţelei de alei pietonale din pavele din beton şi piatră; recondiţionarea mobilierului urban existent şi completarea acestuia; completarea sistemului de iluminat clasic cu corpuri de iluminat decorative fotovoltaice; refacerea împrejmuirii; consolidarea si modernizarea grupului sanitar existent; instalarea unui sistem de irigare automatizat.
Separat se lucrează la refacerea rozariului. Sunt căutate exemplare supravieţuitoare din creaţiile rozeriştilor bănăţeni. Aici sunt incluse atât cele dintre cele două războaie modiale, cât şi cele din anii ’60, când aici au fost create soiuri noi, unele cu nume după eroi comunişti sau date importante ale acestui regim. În acelaşi timp, sunt aduse la Timişoara specii deosebite, noutăţi pe plan mondial şi pe care bănăţenii le vor putea admira la ei acasă.
Lucian-Vasile Szabo
Citiți principiile noastre de moderare aici!