Orfelinatul Gisella a fost fondat în 1873, în onoarea căsătoriei dintre principesa Gisella și prințul bavarez Leopold, cu o fundație de 20.000 de coroane. Arhiducesa Gisella Louise Marie de Austria, cunoscută pentru activitatea filantropică, a inițiat mai multe organizații de caritate.
„Orfelinatul și-a deschis porțile în 1877 în fosta casă de invalizi din cartierul Fabric, Timișoara. Anton Suchan, consilier municipal, a fost un curator devotat, lăsând întreaga sa avere instituției. Noua clădire a orfelinatului, prezentată în clișeul pe sticlă, este acum sediul Facultății de Chimie, Biologie și Geografie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Construită în 1901, proiectată de arhitectul Ernest von Gotthilf, a fost finanțată parțial din averea fondului și un împrumut. Clădirea era împărțită în două aripi separate pentru fete și băieți, cu capacitate de 80 de orfani. Copiii beneficiau de educație și facilități adecvate. După Primul Război Mondial, orfelinatul a devenit Orfelinatul Comunal Regina Maria, sub administrarea municipală, oferind suport copiilor orfani din Timișoara și împrejurimi”, au spus reprezentanții Muzeului Național al Banatului.
Diferite inițiative au fost luate pentru îmbunătățirea calității vieții și educației copiilor, inclusiv alimentație îmbunătățită și acces la educație avansată.
Mai multe detalii despre exponat regăsiți în articolul complet, elaborat de dr. Teodora Moț, muzeograf, AICI.
Trimite articolul
XIn ziua de azi categoriile sociale dezavantajate traiesc in mare parte in mizerie,pentru ca chiar si cei ce nu sunt dezavantajati au parte de tratament inuman in multe cazuri…
-
Cand s- a construit aceasta cladire, mizeria era normalitate.
Rromania e cu 1 secol in urma vestului, mereu. Deci suntem unde trebuie.Dar unde traiesc aceste `categorii dezavantajate` ? Ca articolul era despre cladirea facultatii, fost orfelinat.
Exista in cliseu o discrepanta puternica intre minunata arhitectura a cladirii si spatiul imediat exterior cladirii: tufe, drumuri proaste, chiar si gardul nedemn pentru o astfel de constructie.
Constructia este una cu demisol, ingropata, ceea ce este oarecum frapant deoarece stiam ca Timisoara a fost demult o mlastina – asa ca demisolurile mi se par ilogice din motive pragmatice.
Remarc de asemenea ca nu se observa niciun cos de fum – desi acestea ar putea sa fi fost concepute astfel incat sa nu fie vizibile pe fatada.
Stie cineva ce rol aveau acei 2 stalpi ranforsati cu cele doua grinzi in X? Cel din stanga imaginii.
-
Sa nu va auda olandezii, care au construit parcari sub albii de rauri, nu doar cladiri de mari dimensiuni pe terenuri mlastinoase. Timisoara a fost construita intr-o zona mlastinoasa – si transformata in ce este acum dupa ce zona a fost amenajata hidrologic, pe vremea imperiului.