O astfel de valvă a fost implantată, la Timişoara, unei paciente în vârstă de 67 de ani, care avea stenoză aortică calcară severă. Operaţia a fost realizată de către medicii Marian Gaşpar, Gunther Laufer de la Viena, expert din partea firmei care produce aceste valve, Daniel Nica, medic chirurg și Marius Sintean, medic anestezist.
În cazul pacienţilor care au boli valvulare severe, acestea sunt înlocuite cu proteze valvulare cardiace; mecanice sau biologice. Protezele valvulare mecanice sunt recomandate pacienţilor tineri, care trebuie să primească tratament anticoagulant permanent, iar cele biologice (pericard bovin, valvă porcină), care nu necesită tratament anticoagulant, la pacienţi în vârstă.
Protezele valvulare sunt implantate prin intervenţie chirurgicală pe cord oprit prin sutură cu 18-20 fire, care apoi sunt înnodate separat. Noul model de Valvă Biologică Sutureless are un dispozitiv de fixare pe inelul aortic şi necesită doar trei fire de ghidaj, timpul de implantare fiind astfel mult mai scurt.
„Aceasta reprezintă un avantaj la pacienţii în vârstă, unde se poate face operaţia prin incizii mici, fiind mult mai uşor de implantat, scurtează timpul de oprire cardiac, reducând riscul operator”, spune Marian Gaşpar, şeful Clinicii de Chirurgie Cardiacă Timişoara.
Acest tip de valvă a mai fost implantat doar la un spitalul privat din Bucureşti, costul valvei ajungând la 9.000 euro.
„În cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare Timişoara costul valvei este acoperit integral din banii de Programe Naţionale pentru Chirurgie Cardiacă, cu sprijinul managerului prof. dr. Sorin Pescariu şi al directorului medical dr. Alina Lupu”, a precizat Marian Gaşpar.
Evoluţia postoperatorie a pacientei a fost simplă, fiind transferată din Reanimare după 12 ore pe Secţia de Chirurgie Cardiacă. La Viena au fost implantate un număr de 70 de astfel de valve, medicii de acolo având o experienţă largă cu acest nou produs pentru pacienţii cu boală valvulară aortică.
Inima are patru compartimente: două ventricule şi două atrii. În camera situată în partea de jos a inimii, în ventriculul stâng, valva aortică se comportă că o supapă ce permite curgerea sângelui într-un singur sens. Când inima se contractă şi pompează sângele, valva aortică se deschide şi permite sângelui bogat în oxigen să treacă din ventriculul stâng în aortă. Sângele trece apoi din aortă într-o vastă reţea de artere care străbat întreg organismul. Când inima este în repaus, între două bătăi succesive, valva aortică se închide pentru a nu permite sângelui din aortă să se întoarcă în ventriculul stâng.
Stenoza vâlvei aortice constă într-o îngustare anormală a acestei valve, care o împiedică să se deschidă cum trebuie. O dată stenoza formată, inima trebuie să facă un efort mai mare pentru a pompa sângele în aortă printr-un orificiu îngustat, determinând creşterea presiunii în ventriculul stâng. Pentru a compensa acest efort suplimentar, musculatura ventriculului stâng se măreşte pentru ca inima să poată pompă sângele mai puternic. Cu toate că inima poate compensa stenoza valvei aortice pentru o lungă perioada de timp, până la urmă orificiul valvei aortice se îngustează prea mult. astfel că inima nu mai face faţă acestui efort suplimentar.
Citiți principiile noastre de moderare aici!