De data aceasta, medicii români care operează cu ajutorul angiografului au venit din străinătate, din Franţa, la Timişoara.
„Se poate şi drumul invers, medicii au venit din străinătate. Doi medici tineri, care au ales să meargă să se perfecţioneze în Franţa, Raul Pop – neurolog, Cristian Mihalea – radiolog. Domnul doctor Pop este asistent universitar şi facem demersurile pentru a-i da jumătatea de normă care i se cuvine. Domnul Mihalea are contract de voluntariat şi vrem să-i facem angajare în cadrul Spitalului Judeţean. Au lucrat pe acest aparat cu instrumente aduse de dumnealor, din străinătate, iar restul plăţii o va suporta Spitalul Judeţean. Sunt intervenţii chirurgicale care salvează viaţa omului, dar nu sunt şi ieftine. Pentru acest caz s-au cheltuit 5.000 de euro, numai ce s-a făcut în angiografie. Important este că s-a salvat o viaţă. Recuperarea este uriaşă”, spune directorul Spitalului Judeţean din Timişoara, Marius Craina.
Timpul este preţios în aceste intervenţii, iar doctorii trebuie să aibă disponiblitate permanentă. Dacă un medic care lucrează în străinătate cu acest aparat este plătit cu 10.000 de euro, aici, în Timişoara, şi oriunde în România, aceşti specialişti nu sunt plătiți cu sume mai mari decât alți medici. Timpul însă este foarte preţios în intervenţia într-un astfel de caz. E o mare provocare ca pacientul, după ce au debutat simptomele, să fie adus la spital şi să se ia o decizie, să primească tratamentul.
Pentru pacienţi există această metodă complementară care constă în tentativa de a extrage cheagul de sânge mecanic – de a agăţa cheagul, de obicei cu un stent, şi de a-l scoate afară. Se ajunge în vasele intracelebrale, se trece cu un tub foarte fin, de 0.3 milimetri în diametru, un stent, care nu va rămâne în vas. Prin tracţiune mecanică se extrage acest tromb şi se trage în cateter. Procedura necesită anestezie generală, vorbim de vase cu diametrul de 4 până la 5 milimetri.
Avantajul acestei metode este că se poate aplica până la şase ore de când pacientul face accident vascular, se câştigă timp. Timpul este scurt, nu se poate temporiza nimic.
Sunt, în medie, două astfel de cazuri pe săptămână la Timişoara. Dar la Spitalul Judeţean vin pacienţi din toată partea de vest a ţării.
Cazul care a fost operat sâmbătă, la finalul săptămânii ce tocmai a trecut, este al unui bărbat de 67 de ani care şi-a pierdut cunoştinţa la domiciliu, iar serviciul de ambulanţă l-a găsit în comă. A fost dus rapid la tomograf, i s-a pus diagnosticul de ocluzie a unor vase foarte fine, care controlează centrii respiraţiei. S-a luat decizia de a se proceda pentru trombectomie. Pacientul avea contraindicaţii la tratamentul intravenos, era la al treilea accident vascular cerebral, avea risc de deces ridicat. O parte bună a cerebelului nu primea sânge.
„Am navigat prin vase, în interiorul lor, până la nivelul presupusei ocluzii, am făcut prima retragere de stent, am scos fragmentele din tromb. Operaţia a durat trei ore. A fost o colaborare foarte bună, medicina de urgenţă, reanimarea şi terapia intensivă. Procedura o putem face, o putem face mâine, dar tot acest lanţ contează, dacă o rotiţă nu se învârtea bine, atunci ajungeam la concluzia că timpul scurt e prea lung. La 24 de ore după intervenţie, pacientul s-a trezit din comă şi respiră singur. Acum e tratat la Terapie Intensivă pentru o infecţie pulmonară. Sperăm că se va recupera bine”, spun specialiştii care au intervenit cu ajutorul angiografului.
„A existat o mare disponibiltate în a realiza echipa. A existat o pregătire de aproape doi ani de zile, de la aparatură la oameni. Astăzi ne mândrim că toată lumea ştie ce are de făcut. De la momentul iniţial, primul contact cu pacientul de la domiciliu, se preconizează paşii următori. Într-o unitate de timp extrem de mică se pot realiza toate aceste conexiuni, rezultatul este salvarea unei vieţi. Spitalul, dacă nu ar fi ajutat de un program naţional, nu ar putea „a la long” să facă acestă practică. Trebuie să creem premisele unui program naţional”, spune doctorul Florin Bîrsăşteanu, deputat de Timiş.
„Există posibilitatea de transmisie de date a pacientului încă de la domiciliu. E un mare avantaj faptul că am început acum doi ani cu tromboliza intravenoasă, am început să bătătorim nişte căi de declanşare a alertei pentru acest tip de procedură. Cred că trebuie privită oarecum mai larg problema financiară. Din perspectivă imediată spitalul pierde nişte bani, dar sistemul câştigă, nu va trebui să îngrijească un pacient imobilizat la pat în comă. Cu o investiţie făcută la timp lucrurile astea se pot evita. Pacientul poate să fie reinserat şi social şi chiar şi profesional”, spune Mihai Grecu, şeful Unităţii de Primiri Urgenţe de la Spitalul Judeţean Timişoara.
Citiți principiile noastre de moderare aici!