Reabilitarea spaţilor publice din centrul istoric al oraşului, realizarea Complexului Rutier Michelangelo, cu reabilitarea Podului Michelangelo şi construirea unui pasaj subteran pe relaţia bulevardul Corneliu Coposu – bulevardul Vasile Pârvan, reabilitarea malurilor canalului Bega, reabilitarea liniilor de tramvai şi modernizarea tramei stradale pe strada Ştefan cel Mare, reabilitarea străzii Iancu Văcărescu pe tronsonul de la bulevardul Regele Carol I la Splaiul Tudor Vladimirescu, implementarea unui sistem de management al traficului şi supraveghere video – sunt doar câteva dintre proiectele majore ale Timişoarei pe fonduri europene care ar trebui să înceapă în acest an. Autorităţile locale nu dispun însă de banii necesari pentru a putea susţine punerea în practică a tuturor proiectelor pe fonduri europene, aşa că primarul Nicolae Robu a anunţat că se va recurge la credite bancare.
„Se va apela la credite. Noi nu face altceva decât ceea ce face orice administraţie publică şi orice companie performanţă din lumea aceasta. Recurgem la credite pentru a face dezvoltare. Avem pe rol zece proiecte europene. Toate aceste proiecte se desfăşoară pe aceeaşi perioadă de timp, de circa 12, până la 16 luni. În acest interval de timp este nevoie de sume foarte mari pentru a susţine toate lucrările pe toate aceste proiecte până când vine rambursarea unei părţi din aceste sume. Nu totul se rambursează, dar cea mai mare parte a sumelor care se vor cheltui va fi rambursată. Nu avem de unde să strângem fondurile respective pentru a susţine deodată un număr aşa de mare de proiecte. Pentru aşa ceva ne vom credita. În momentul în care se rambursează primele cheltuieli pe diversele proiecte, acei bani se constituie într-un fel de fond de rulment pe care îl vom folosi pentru a susţine etaptele următoare ale aceloraşi proiecte sau ale altor proiecte. Asta este abordarea lucrurilor, totul este sub control. Noi avem un cash-flow gândit şi nu se pune problema să creem probleme oraşului”, a afirmat Robu zilele trecute, după ce consilierii locali au votat două proiecte de hotărâre prin care s-a aprobat contractarea unor împrumuturi de 16,2 milioane de lei, aproape 3,7 milioane de euro, cu o maturitate de maximum 5 ani şi o dobândă de 5,2%, de la Ministerul Finanţelor, prin Trezorerie, pentru acoperirea unor arierate.
Edilul spune că şi dacă se va apela la credite bancare, timişorenii nu au motive să îşi facă griji cu privire la gradul de îndatorare al primăriei.
„Avem în vedere contractarea de credite bancare, astfel încât Timişoara să se poată dezvolta, considerând că această dezvoltare este o necesitate stringentă după atâţia ani de stagnare. Gradul de îndatorare este în jur de 20%, dar mai avem încă o marjă până la atingerea plafonului prevăzut de lege”, a adăugat primarul.
Autorităţile locale au adoptat şi o serie de măsuri pentru creşterea veniturilor proprii, cum ar fi majorarea tarifelor de închiriere pentru spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă aflate în administrarea consiliului local, iar primăria pregăteşte şi vânzarea unor terenuri.
„În mod categoric noi ne bazăm în bună măsură şi pe veniturile noastre proprii, pe care dorim să le creştem în acest an şi am luat deja unele măsuri în acest sens: creşterea chiriilor pe spaţiile primăriei, vom obţine venituri şi din vânzarea terenurilor de sub case, hale şi alte construcţii adiacente acestora şi vom avea grijă să nu se scurgă bani pe cheltuieli nejustificate”, a conchis Robu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!