– 2013 a fost practic un an plin sub noua administraţie. Cum aţi caracteriza acest an pentru Timişoara?
– A fost un an excepţional din toate punctele de vedere după părerea mea, pornind de la un buget record al municipiului Timişoara, şi, pe de altă parte, de la proiectele importante care au demarat în cursul anului 2013, proiectele importante de infrastructură – mă refer în primul rând la cele trei, Michelangelo, reabilitarea centrului istoric şi reabilitarea malurilor canalului Bega, dar şi multe alte proiecte mai mici, cu vizibilitate în zona economică sau cea socială. În general, putem vorbi de un an plin atât prin intermediul acestor proiecte, cât şi prin intermediul lucrărilor care s-au realizat pe suprafaţa întregului oraş. Că vorbim de drumuri, de canalizare, de alimentare cu apă sau spaţii verzi, toate aceste lucrări sunt vizibile în momentul de faţă în Timişoara. Sigur, pentru marile proiecte, termenele de finalizare sunt în 2014 şi 2015. A fost un an, pe de altă parte, destul de dificil, atât pentru administraţie, pentru că am avut foarte foarte mult de lucru în cursul acestui an, dar şi pentru cetăţeni, pentru că orice proiect major implică evident şi o parte de disconfort. Disconfort din punct de vedere al traficului, din punct de vedere al lucrărilor, însă bucuria noastră este că a existat înţelegere şi am încercat nu numai să ne ţinem de termene, dar să le şi devansăm, şi asta se poate vedea în mai multe proiecte, în special cele care afectau foarte mult traficul. Că vorbim despre Piaţa Bălcescu, Michelangelo sau de alte proiecte, am încercat ca împreună cu constructorul să limităm cât mai mult disconfortul pe care îl creăm cetăţenilor.
– Care sunt priorităţile Primăriei Timişoara pentru 2014?
– 2014 înseamnă anul în care se vor finaliza marile proiecte ale Timişoarei, 2014 este anul în care se finalizează pasajul de la Michelangelo, este anul în care, pe de altă parte, încep unele dintre proiectele importante de infrastructură. 2014 este un an greu din punct de vedere financiar, însă aproape sigur, odată cu finalizarea, în ianuarie, a creditului cu Banca Mondială vom face faţă provocărilor din punct de vedere financiar, pentru finalizarea tuturor proiectelor europene şi pentru demararea celorlalte proiecte importante de infrastructură pe care le avem. Priorităţi există în toate zonele pentru Primăria Timişoara. Am vorbit mai mult de infrastructură, însă începutul lui 2014 înseamnă şi finalizarea celui mai costisitor şi mai important proiect al primăriei, este vorba de retehnologizarea Coltermului, un proiect de 70 de milioane de euro care este pe final, ultimele probe s-au şi desfăşurat. Este un proiect care din punctul de vedere al consumatorului este extrem de important, pentru că afectează peste 70.000 de locuinţe din Timişoara. De asemenea, în celelalte domenii vor fi lucrări importante. În domeniul spaţiilor verzi există câteva proiecte majore, două sperăm noi să intre la finanţare de pe lista de rezervă a proiectelor europene – vorbim de Parcul Alpinet şi de Parcul Justiţiei, reabilitări -, finalizăm studiile pentru Parcul Scudier, mai avem deja finalizate studiile şi autorizaţia de construcţie pentru Parcul Botanic, încercăm ca parte dintre aceste proiecte să le implementăm în cursul anului viitor. De asemenea, ţinându-ne promisiunea ca anul viitor să existe un parc de dimensiuni importante în cartierul Calea Lipovei, unde am promis cetăţenilor acest lucru. Cei 5.000 de metri pătraţi afectaţi parcului urmează să fie proiectaţi în luna ianuarie şi să intre în execuţie în martie-aprilie.
– Spuneaţi că 2014 va fi un an financiar greu. Timişoara nu beneficiază, nici în 2014, de bani de la Guvern pentru investiţii noi. De ce?
– E greu de spus care este motivul pentru care nu am primit bani pentru investiţii noi. Există o serie de investiţii pe care noi le-am propus Guvernului, o parte dintre ele sunt în fază avansată la nivelul Guvernului, o parte dintre ele ţin mai puţin de bugetul de stat cât ţin de intrarea lor pe lista de proiecte europene şi dacă este să le luăm pe rând fiecare dintre ele are un stadiu de execuţie. Dacă ne referim de exemplu la Centrul Intermodal, se pare că situaţia este aproape deblocată şi acolo, vom intra pe exerciţiul financiar 2014-2020. Dacă este să ne referim la bazinul olimpic de înot, am avut, şi la ultima vizită a vicepremierului Dragnea, o discuţie şi urmează ca la începutul acestui an să se ia o decizie, pentru că acel bazin de înot era în stadiul de licitaţie practic, iar dacă Guvernul va considera că anul acesta poate aborda acest tip de investiţii noi cu siguranţă el va exista pe lista de investiţii a Guvernului. Sigur, mai sunt chestiuni de rezolvat la nivelul Spitalului de Copii. Acolo sunt convins, şi din discuţiile pe care primarul şi nu numai el, ci şi alţi oameni politici din Timiş le-au avut cu ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, că vor exista resurse financiare pentru a finaliza împreună acest obiectiv care are termen de licitaţie în ianuarie.
– Este pregătită Primăria Timişoara pentru accesarea de noi fonduri europene?
– Noi suntem pregătiţi. Am studiat în amănunţime draftul de acord între Guvern şi Uniunea Europeană, sigur că acordul nu este încă semnat şi ca atare nu avem o imagine foarte în detaliu asupra tipului de programe care se vor propune şi asupra sumelor care vor fi alocate fiecăreia dintre măsuri, dar noi încercăm să ne orientăm către studii care ar putea fi realizate prin intermediul fondurilor europene, fie că vorbim de studii de infrastructură, fie că vorbim de alte tipuri de proiecte pe care le pregătim în perioada aceasta. Cu siguranţă, un număr important de proiecte vor fi disponibile imediat ce aceste linii de finanţare vor fi lansate. Continuăm, de exemplu, cu proiectarea reabilitării blocurilor, pentru care ştim cu siguranţă că vor exista sume însemnate, ne pregătim sper pentru achiziţionarea de tramvaie noi.
– Care ar fi principalul proiect pe care îl vizaţi pe fonduri europene pe viitor?
– E greu de spus, pentru că trebuie să vedem toate elementele din cadrul programelor, pot să vă spun care ar fi câteva dintre proiectele importante pe care le vizăm. Cu siguranţă vom avea, în Nordul oraşului, un parc de cercetare şi inovare, un proiect care din punctul nostru de vedere va schimba radical felul în care se dezvoltă economic Timişoara, în zona de servicii cu valoare adăugată, în zona de cercetare, în zona în care putem să folosim la maxim capitalul uman de care Timişoara dispune, în condiţiile în care partea de inovare este un trend european care din punctul nostru de vedere poate aduce ceea ce aşteaptă atât universităţile timişorene, cât şi firmele private şi primăria. Va fi un proiect pe care cu siguranţă îl vom depune, el este în momentul de faţă la nivelul de definire a business-case-ului, împreună cu o companie de consultanţă olandeză. De asemenea, există intenţia în momentul de faţă de a încerca, pe exerciţiul financiar 2014-2020, să abordăm cel puţin partea de îngropare a liniilor de cale ferată. Nu va fi un proiect care să poată fi finanţat prin programe de tipul Programului Operaţional Regional, pentru că este un proiect extrem de costisitor, însă poziţionarea liniei de tren pe coridorul IV ramura sudică, un coridor extrem de important pentru Europa, cred că ne va permite să încercăm cel puţin să finanţăm un astfel de proiect direct la Bruxelles, un proiect pe care îl abordează în general în momentul de faţă oraşele din vestul Europei, fie pe fonduri private, fie pe fonduri publice. Mai sunt evident proiecte de infrastructură cum sunt cele de creare de noi poduri peste Bega, proiecte esenţiale pentru închiderea inelelor de circulaţie şi pentru traficul din Timişoara. Cam acestea sunt cele pe zona de infrastructură. Pe zona de spaţii verzi avem câteva parcuri importante pe care le putem reabilita cu sume importante din zona de fonduri europene şi, sperăm noi, iarăşi unul dintre lucrurile extrem de importante, se pare că în exerciţiul actual financiar vom putea accesa fonduri europene pentru reabilitarea clădirilor istorice, inclusiv eficientizarea lor energetică, ceea ce sigur ne bucură foarte mult. În sfârşit şi programul cu KfW se mişcă deja mai bine şi vom reuşi, de anul viitor, să vedem clădiri importante reabilitate în Timişoara.
– Credeţi în această idee a introducerii transportului cu metroul în Timişoara?
– Nu e vorba de introducerea transportului cu metroul, e vorba de îngroparea liniilor ferate care din punct de vedere economic, în primul rând, înseamnă un lucru extrem de important. Nu există nicio altă posibilitate decât aceea eventuală a accesării unor fonduri europene. Nu există resurse financiare nici în bugetul local, nici în bugetul naţional şi nici în zona privată din Timişoara pentru a dezvolta un astfel de proiect, însă este proiectul care se desfăşoară în mod constant în oraşele olandeze, în oraşele spaniole, şi care salvează în primul rând aproape 1.000 de hectare de teren la suprafaţă în Timişoara. Spre deosebire de abordarea privind ridicarea pe estacade, care din păcate nu permite un astfel de proiect. Eu cred că şi economic asta înseamnă un pas uriaş înainte. Pe de o parte ai posibilitatea de a realiza poate cel mai important şi mai larg bulevard din Timişoara şi de a valorifica foarte foarte mult teren, proprietatea municipiului sau proprietăţi private, nici nu mai contează asta foarte mult, pentru dezvoltare ulterioară. Repet, nu e un proiect care să nu poată să fie realizat, însă este costisitor din toate punctele de vedere şi depinde exclsuiv de capacitatea noastră de a atrage fondurile europene direct de la Bruxelles pentru asta.
– Sunteţi viceprimar deja de mai bine de un an, luaţi contact frecvent cu cetăţenii, ce credeţi că-i doare cel mai tare pe timişoreni?
– Sunt multe lucruri. Mă întâlnesc în cartiere cu timişorenii deja de un an aproape de două ori pe săptămână. Sunt zeci de întâlniri la care am luat parte şi problemele sunt diverse, că pornim de la periferie, unde încă finalizăm lucrări de canalizare şi de apă – dar 2014 va fi cu siguranţă anul în care nu va mai exista nicio casă nealimentată la apă curentă şi canal -, sunt probleme cu Legea 112 în Freidorf şi Mehala, probleme de trotuare, în multe dintre cartierele periferice, pentru că ele sunt degradate sau nu există, sunt multe probleme care ţin în special de infrastructură, să nu uităm de cele legate de spaţiile verzi, de lipsa parcurilor în unele zone din Timişoara, de tăierile de corecţie la nivelul arborilor, unde avem peste 60.000 de cereri. Sunt peste 60.000 de cereri pentru tăieri de corecţie strânse de-a lungul anilor. Noi n-am avut contract de tăieri de corecţie de arbori până în vara acestui an, erau cuprinse în contractul de întreţinere a spaţiilor verzi. Sunt acest tip de probleme care se regăsesc în imediata vecinătate a casei sau a blocului: trotuare, drumuri, locuri de parcare şi execuţia de lucrări în zona spaţiilor verzi…
– Trecând în spectrul politic, pentru că sunteţi şi preşedinte al PNL Timişoara, cum vedeţi viitorul USL având în vedere tensiunile existente în plan central şi faptul că se vorbeşte despre o iminentă rupere?
– E destul de greu să comentez lucruri care se întâmplă la nivel naţional. Eu chiar cred în continuare în acest proiect numit Uniunea Social-Liberală şi cred că orice disensiune poate fi depăşită dacă ne dorim cu adevărat ca proiectul cu care am pornit atunci când am cerut votul timişorenilor, votul românilor, să fie îndeplinit. Cred că se poate trece şi cu calm şi cu maturitate amândouă partidele mari, PSD şi PNL, pot să ajungă la concluzii care să permită funcţionarea USL în continuare şi câştigarea până la urmă a celor două importante runde de alegeri pe care probabil prima o vom avea în mod separat, europarlamentarele, pentru că până la urmă facem parte din familii europene politice diferite, şi lupta pentru prezidenţiale, pe care sunt convins că dacă avem maturitate şi dacă ne respectăm până la urmă cuvântul o vom câştiga prin preşedintele Crin Antonescu.
– În acest sfârşit de an au apărut unele tensiuni la vârful Primăriei Timişoara, mă refer aici la conflictul dintre primarul Nicolae Robu şi viceprimarul Traian Stoia. Cum decurge colaborarea cu omologul dumneavoastră, au existat probleme de comunicare la vârful primăriei?
– Până la urmă ierarhia în interiorul Primăriei Municipiului Timişoara trebuie înţleasă ca atare. Există pe de o parte o persoană care este aleasă direct de către timişoreni, are mandatul timişorenilor şi aceea este primarul municipiului Timişoara, şi există doi viceprimari care sunt aleşi de către consiliul local şi care pe de o parte reprezintă consiliul local, dar pe de altă parte fac tot ce le stă în putinţă, teoretic vorbind, pentru realizarea obiectivelor politice sau administrative cu care vin în cadrul primăriei. Dacă problemele de ierarhie sunt corect înţelese, pentru că aşa este normal, eu sunt convins că se poate trece peste orice tip de problemă de comunicare, dacă ea există… Acum, rămâne de văzut cum vom evolua în anul 2014 din acest punct de vedere.
Citiți principiile noastre de moderare aici!