Societatea Timişoara şi mai multe asociaţii de revoluţionari au solicitat beneficiarului lucrării, Mitropolia Banatului, şi Consiliului Local Timişoara, care confinanţează înlocuirea treptelor Catedralei Mitropolitane, gravarea pe noile trepte sau pe contratrepte a numelor eroilor-martiri.
„În urma recentelor renovări ale treptelor de la intrarea principală a Catedralei Mitropolitane din Timişoara, acolo unde, în decembrie 1989, au murit primii manifestanţi anticeauşişti şi anticomunişti, un tânăr a decedat pe loc, iar alţi nouă ulterior la spital, Societatea Timişoara, alături de Liga Naţională a Luptătorilor şi Participanţilor în Revoluţia Română, Asociaţia 21 Decembrie, Asociaţia Revoluţia 1989 Timişoara şi Asociaţia Respublica, solicită beneficiarului lucrării, Mitropolia Banatului, şi avizatorului şi cofinanţatorului lucrării, Consiliul Local Timişoara, gravarea pe noile trepte sau contratrepte ale Catedralei a numele eroilor martiri mai sus amintiţi. În speranţa că uşile Catedralei Mitropolitane vor fi deschise pentru această acţiune, iar Consiliul Local Timişoara consideră oportună aceasta metodă pentru venerarea eroilor răpuşi de gloanţele mitralierelor dictaturii comuniste, cu respect mulţumim”, scriau iniţiatorii acestui demers într-o adresă care a ajuns săptămâna trecută în atenţia consiliului local.
Dacă preşedintele Societăţii Timişoara, Florian Mihalcea, declara, săptămâna trecută, că reprezentanţii Mitropoliei Banatului ar fi deschişi la idee, nu la fel de receptiv este primarul Nicolae Robu.
„Mie mi se pare că este o propunere foarte neinspirată, mi se pare că nu este normal să calci pe numele eroilor-martiri. Cred că trebuie să existe inscripţionate numele eroilor martiri în acea zonă, dar nu pe treptele pe care se calcă. Se poate prevedea acolo o placă, una la nivelul la care merită cei ce şi-au dat viaţa pentru libertate, şi care, desigur, să fie un monument al locului şi al oraşului nostru, dar nicidecum cred că nu ar fi potrivit ca numele respective să fie gravate pe trepte şi oamenii să calce pe ele”, a afirmat, luni, Robu.
O altă propunere a fost ca o parte din vechile trepte să fie păstrate şi expuse undeva în apropierea lăcaşului de cult pentru a aminti de cele întâmplate în Decembrie 1989 şi sângele vărsat. Primarul spune că a solicitat acest lucru după ce a fost sesizat de către fostul viceprimar Adrian Orza vizavi de situaţia de la catedrală, iar propunerea a fost ulterior agreată de beneficiari şi de arhitecţii care se ocupă de această lucrare, susţine Robu.
„Domnul Orza mi-a sesizat că acolo nu se păstrează nimic din vechile trepte. Eu i-am spus că nu sunt în temă, că mă voi interesa, că voi interveni şi că şi eu sunt de acord cu el că este anormal să nu se păstreze. Şi atunci erau două variante, fie ca pe treptele catedralei o porţiune să fie păstrată aşa cum se prezenta ea la vremea respectivă, fie dacă arhitecţii spun că asta nu se potriveşte din diverse motive, inclusiv de compatibilitate între materialele folosite, atunci să construim sau să mutăm un tronson de trepte într-o zonă alăturată şi evident să fie un monument realizat din acele trepte. Varianta asta a doua am propus-o eu, eu le-am propus-o arhitecţilor. Se va proceda ca atare, am discutat inclusiv cu Preasfinţitul Paisie, mi-a garantat că a păstrat materialele în bune condiţii şi că se va face. Am vorbit cu arhitectul Gaivoronschi (n.r – Vlad Gaivoronschi, preşedintele filialei Timiş a Ordinului Arhitecţilor din România), care a vorbit el şi cu Andreescu (n.r. – arhitectul Ioan Andreescu) şi mi-a spus că ambii împărtăşesc această idee şi că se va face”, a adăugat Robu.
Cum sunt prezentate evenimentele din Decembrie 1989 de către reprezentanţii Mitropoliei Banatului?
„Revoluţia din Decembrie 1989 a găsit întreaga suflare românească şi ortodoxă din Timişoara, adunată în rugăciune, în spaţiul dintre Operă şi Catedrală, pentru alungarea din ţară a dictaturii comuniste. „Există Dumnezeu“, „Vom muri şi vom fi liberi“, „Cu noi este Dumnezeu“, au fost numai câteva dintre cele ce s-au scandat, la iniţiativa unor clerici care au urcat, cu curaj, în balconul Operei, pentru a vorbi oamenilor. După Revoluţia din 1989, Arhiepiscopia Timişoarei şi Caransebeşului şi-a putut continua activitatea, ca şi celelalte eparhii din cuprinsul Patriarhiei Române, în deplină libertate, potrivit rânduielilor canonice şi tradiţiilor proprii”, se arată într-o prezentare a Mitropoliei Banatului postată pe site-ul oficial al instituţiei.
Reprezentanţii Arhiepiscopiei Timişoarei spun că s-a decis ”reabilitarea” treptelor „în urma numeroaselor solicitări venite din partea credincioşilor” şi pentru că scările Catedralei Mitropolitane erau degradate. Lucrarea se ridică la peste 100.000 de euro. Contribuţia de la bugetul local este de 200.000 de lei.
Citiți principiile noastre de moderare aici!