„Am vizitat depoul de mentenanță și primul Coradia Stream ajuns în țară din cele 37 care vor deservi multiple rute InterRegio. Când vom circula cu ele? Cum sunt scaunele?
Producătorul estimează că în iunie 2024 va trimite către ONFR-AFER documentația testelor, iar autoritățile române ar avea nevoie de 5 luni pentru a da OK-ul final. Deci în decembrie ar trebui să ne plimbăm cu toții. Alstom promite că livrează 12 rame până în iunie 2025 și restul până la sfârșit de 2025”, transmit cei de la Asociația Pro Infrastructură pe pagina lor de Facebook.
Potrivit acestora, trenul este complet diferit față de cele aflate în circulație în România.
„Experiența este diferită față de orice alt tren aflat în circulație astăzi în România: unul modern la care problemele cu clima sau curățenia ar trebui să fie istorie, fiind proiectat pentru o întreținere ușoară. Echipamentele principale se află pe acoperiș, astfel încât mentenanța să se facă rapid și facil”, adaugă reprezentanții asociației.
Aceștia mai spun că spațiile pentru bagaje sunt ample și permit stocarea unor genți voluminoase, însă la anumite locuri călătorii trebuie să aibă grijă la cap.
Fiecare din cele șase vagoane ale unui tren Coradia Stream este dotat cu un ecran ce afișează diferite detalii despre călătorie, inclusiv unde se află trenul pe rută. Scaunele sunt făcute din aceleași materiale atât la clasa I, cât și la clasa a II-a.
Cele 37 de trenuri electrice inter-regionale (RE-IR1) Coradia Stream sunt produse de Alstom Ferroviaria SpA la fabrica de la Katowice, din Polonia, şi vor conecta Capitala cu principalele centre urbane ale ţării, printre care și Timișoara.
Valoarea totală a contractului se ridică la 2,42 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile şi de la bugetul de stat.
Trimite articolul
XCandva noi le faceam unora trenuri si locomotive !!Acum de cand cu istetii care ne conduc tara noi le cumparam de la altii ! Ce-am ajuns !
-
Lăsați-ne cu placa asta expirată! 😀 Tot ce am “produs” pe vremea comunismului în fabrici care erau sub conducerea statului, am produs încet, prost și prin copierea produselor care deja pe atunci erau expirate în vest. De aia exportam doar în țări africane și sud-americane. Dacia era licență Renault, Oltcit era licență Citroen, Roman Diesel era licență MAN, Tractorul Brașov era licență Ferguson. Dacia Lăstun nu era mașină. Punct. Timișoara a renunțat în 2000 la tramvaiele românești Timiș2 din anii ’80 pentru că erau mult în urmă la orice capitol față de vechiturile produse in anii ’60 pe care le-am primit donație din Karlsruhe. Iar în 2004 noi încă produceam Dacia 1310, deci un facelift slab cu mici îmbunătățiri (injecție electronică) al unui model de mașină franțuzească din anii ’60 (Renault12). Asta spune tot. Fabricile de atunci au fost puse pe picioare cu tehnologie și produse din vest, iar ceea ce merge și acum (Dacia) a fost modernizat tot de către specialiștii din vest, care au venit și cu idei, și cu bani, și cu know-how, și cu specialiști. Altfel, încă produceam și acum tot 1310, ca Lada rusească. NU TE OPREȘTE NIMENI să îți deschizi fabrică de locomotive daca crezi că poți să oferi ceva mai competitiv ca preț, mai bun și mai sigur decât ceea ce oferă mărcile consacrate în domeniu.
-
Eu cred ca vorbesti fara sa stii. Este adevarat ca unele produse nu erau ultimul zumzet dar sa spui asta despre tot ce se producea … ori nu stii ce vorbesti ori minti. Utilaj petrolier se exporta la greu, pentru ca era bun si la un pret rezonabil. Despre altele nu stiu dar asta pot sa o confirm din cunostintele mele directe.
-
Haide, bah, că sunt chestii cunoscute și verificabile. 😀 Cu ce minte? Sunt date publice despre exporturi. Iar o Dacie 1310 poți să găsești în ziua de azi sa vezi ce “ultimul zumzet” produceam noi in 2004 cot la cot cu Opel Astra H sau VW Golf 5.
-
-