Edilul a afirmat că a discutat cu arhitecţii implicaţi în proiectul de reabilitare a centrului istoric şi le-a cerut ca străzile şi pieţele publice din Cetate să fie pavate în aşa fel încât să arate şi frumos şi să fie şi funcţionale. Asta, după ce au apărut unele reclamaţii legate de modul în care s-a pus pavajul pe Strada fără nume, care ar trebui să fie o zonă de testare şi totodată un model pentru lucrările viitoare de pavaj din centrul istoric: rosturi mari între pietre şi suprafeţe care nu sunt plane.
„Noi suntem acum într-un moment foarte important. Eu am avut o discuţie cu arhitecţii, am discutat chiar cu domnul arhitect Sturdza (n.r. – Şerban Sturdza) pe tema pavajului din zona Cetate şi sunt neliniştit, pentru că n-aş vrea ca pavajul care va rezulta să fie unul care să ne provoace chinuri atunci când ieşim să ne plimbăm pe străzile şi prin pieţele din zona Cetate. Am convenit să se facă pavări în mai multe variante, pentru ca cetăţenii să le poată vedea, să le poată încerca şi la mers şi să-şi spună părerea. Zonele de testare sunt pe Strada fără nume”, a declarat, marţi, Robu.
Zona respectivă a fost însă închisă până acum. Timişorenii nu au putut decât să tragă cu ochiul, printre garduri, pentru a vedea ce se întâmplă pe Strada fără nume. Deşi reprezentanţii municipalităţii afirmau, marţi, că strada a fost deschisă, în jurul orei 12 era încă închisă. Testarea se va amâna probabil până când vor fi finalizate lucrările.
Oficialii primăriei spun că pavajul nu a fost montat corespunzător.
„Pe Strada fără nume noi am făcut nişte obiecţii şi trebuie refăcut pavajul, pentru că este prost făcut de către executant. Şi s-au mai făcut nişte încercări cu mai multe tipuri de piatră, cu tehnologii diferite, pe aceeaşi stradă”, a explicat directorul Direcţiei de Dezvoltare a primăriei, Aurelia Junie.
Şi asta, deşi autorităţile locale anunţau că pavajul va fi montat printr-o tehnică specială, des utilizată în occident – prin folosirea de andezit, pietriş şi răşină -, constructorul apelând la specialişti din Italia.
„Constructorul a venit cu o expertiză italiană, cu nişte specialişti italieni, care încearcă o metodologie folosită des în oraşele medievale italiene. Acesta este motivul pentru care am şi vrut să-l vedem. Îl vom şi testa la greutate, să vedem cum reacţionează strada”, afirma Junie în urmă cu câteva zile.
Robu spune că a întâlnit probleme cu pavajul şi în centrele istorice ale altor oraşe şi de aceea le-a cerut arhitecţilor să se asigure că pietrele nu le vor da bătăi de cap timişorenilor, mai ales că nu va mai interveni mulţi ani în zona Cetate odată finalizat proiectul pe fonduri europene.
„Problema e foarte serioasă. Am fost în oraşe cu centre istorice cu pavaj unde totul arată minunat. Dacă te uiţi la poze, la filmuleţe, arată impecabil. În momentul în care te plimbi pe pavajul respectiv devine totul un calvar, sunt pietre care nu sunt plane, care se mai şi mişcă. Am cerut arhitecţilor să aibă în vedere pe de o parte să se confere zonei aerul de vechime, un aspect frumos, dar pe de altă parte şi ca acel pavaj să reziste în timp, să nu ajungem să constatăm că pietrele se mişcă după câţva ani şi să se asigure comoditate la mersul pe jos prin zonă, la plimbare altfel spus, pentru că va fi o zonă de loisir şi o zonă comercială”, a conchis edilul-şef.
Citiți principiile noastre de moderare aici!