Ales, în urmă cu 3 ani, deputat al francezilor din străinătate, Pierre-Yves Le Borgn’ are în ”circumscripția” sa 16 țări din Europa Centrală și din Balcani, ceea ce însumează problemele și grijile a 140 000 de cetățeni francezi. Conform datelor oficiale, în România sunt stabiliți temporar sau definitiv, în această perioadă, peste 4000 de francezi.
”Mulți dintre francezii care vin pentru prima dată în România, să lucreze, să studieze sau din alte motive, au informații destul de vagi despre țara dumneavoastră. De obicei, pentru ei România înseamnă București și, când se stabilesc într-un alt oraș, descoperă o cu totul altă situație, se confruntă cu alte probleme, mentalități, alt mediu”, a observat Le Borgn’.
În România, francezi mai tineri decât în Bulgaria
Ce probleme au francezii în România prin comparație cu alte țări estice, spre exemplu cu Bulgaria?
”Este un foarte bun exemplu. Deosebirea este că în Bulgaria populația franceză este mai vârstnică, iar problemele pe care le invocă sunt cel mai adesea legate de pensionare sau de sistemul medical. În România, media de vârstă a francezilor este mult mai mică, sunt foarte mulți francezi veniți aici pentru studii universitare sau tineri cu cariere în ascensiune în companii franceze. De aceea, multe dintre subiectele de discuție cu ei sunt legate de burse, de diplome, de nivelul universităților”, susține deputatul.
Impozite, divorțuri, căsătorii gay
Care sunt, așadar, nemulțumirile francezilor în România?
”Cele mai multe sunt legate de nivelul mare de impozitare, de birocrația excesivă, de burse. De asemeni, sistemul de calculare a pensiei pentru cei care au lucrat în mai multe țări, valorificarea stagiilor de muncă, îi nemulțumește pe francezi”, spune Le Borgn’.
O altă problemă des invocată este cea legată de divorțuri și tutela minorilor, mai susține acesta: ”Libera circulație în Uniunea Europeană a favorizat, desigur, creșterea numărului de cupluri mixte, adică francezi căsătoriți cu cetățeni din alte țări. Inevitabil, crește și proporția divorțurilor. În România, mulți francezi au senzația că deciziile în caz de divorț și de stabilire a tutelei copiilor favorizează subiectiv partea română din proces. Eu susțin cu toată convingerea că este nevoie de cât mai multe dezbateri comune ale mediului juridic român și francez, legate de situația divorțului și a autorității parentale asupra copiilor, pentru a armoniza aceste perspective”.
O situație delicată este cea a cuplurilor gay, căci în Franța căsătoriile homosexuale sunt legalizate, pe când în România nu. ”Da, este o problemă dificilă pentru un cuplu româno-francez unisex. Legea franceză este însă clară, căci drepturile patrimoniale, tutelare, de adopție, de protecție socială și toate celelalte se resfrâng egal asupra partenerului nefrancez din cuplu. Este o problemă extrem de complexă la nivelul întregii Uniuni Europene și nu se poate da în acest moment un program unic pentru toate cele 28 de țări în ce privește căsătoriile gay. Eu cred însă că există deja exemple puternice și că se merge într-o direcție bună și că fiecare țară va ajunge, în ritmul ei și conform culturii ei, la o soluție în această privință, pentru recunoașterea acestui drept. Eu, spre exemplu, m-am născut în Normandia, o regiune în care, în copilăria mea, nimeni, dar absolut nimeni, nu discuta despre homosexualitate. Pur și simplu nu se vorbea despre asta. Eu mă număr printre cei care au votat pentru Legea căsătoriilor între persoane de același sex în Franța și voi fi mereu mândru de asta, iar părinții mei, care trăiesc și astăzi în Normandia și cu care am discutat mult acest subiect, mi-au spus că și ei ar fi votat pentru această lege, dacă ar fi fost deputați”.
Medici, diplome, sinucideri
Cea mai tragică problemă cu care s-a confruntat Le Borgn’ în misiunea sa până acum o reprezintă sinuciderile celor două tinere din Franța care studiau la Facultatea de Medicină din Cluj.
”Au fost, de fapt, 4 tentative de suicid ale unor tineri francezi studenți la Cluj, dintre care, din nefericire, două au fost fatale. Bineînțeles că am mers imediat la Cluj și, din câte se pare, principalul motiv este legat de nerecunoașterea diplomelor obținute în România în sistemul medical francez. Una dintre victime a lăsat, explicit, un mesaj cu această explicație a gestului. Este un motiv de stres extrem pentru un tânăr care se vede în postura de a fi studiat degeaba 6 ani, de a avea, după multe eforturi, o diplomă inutilă. Subiectul a generat o dezbatere amplă în Franța și personal insist pe toate căile la guvernul francez să găsească o soluție cât mai bună și mai rapidă de rezolvare a acestei situații aberante. Spun aberante pentru că în multe locuri din Franța, mai ales în orașele mai mici și în regiunile excentrice, cabinetele rămân goale, este o nevoie disperată de medici. Mii de medici români lucrează deja în Franța și e absurd că, în timp ce ei au dreptul de a profesa, francezilor formați ca medici la aceleași universități din România nu li se recunoaște acest drept. Chiar și în orășelul din Normandia unde m-am născut eu, neurologul părinților mei s-a pensionat, iar cabinetul a fost preluat de un medic român”.
Rațele din balconul franțuzesc
Una dintre cele mai bizare probleme pentru care i s-a cerut ajutorul a avut în prim-plan o rață. ”Este, cred, pe cât de amuzantă, pe atât de relevantă această situație. Un cetățean francez din București mi-a scris că în balconul lui a cuibărit o rață sălbatică și că pasărea îl deranjează, căci face gălăgie și murdărie. Ca să mă convingă de problemă, omul mi-a trimis și fotografii cu rața în balcon. Oricât de simpatică pare istoria, eu nu sunt ales de oameni ca să mă amuz de probleme, ci să le răspund și să le rezolv. Așa că m-am documentat asupra legislației de protecție a faunei în România și am transmis problema Societății Române de Ornitologie. Se pare însă că aceasta nu a fost foarte eficientă, căci după o vreme cetățeanul francez mi-a scris din nou și mi-a trimis alte fotografii din care am văzut că rața clocise și acum erau mai multe rațe la el în balcon. În cele din urmă, am găsit o organizație de mediu care a preluat rațele și le-a dus într-un mediu adecvat”.
Votul francezilor din diaspora
Tânărul deputat al francezilor din străinătate este la curent cu subiectul fierbinte al votului românilor din diaspora. Cum rezolvă francezii problema votului în diaspora? Mersi-bine și foarte eficient: ”Pe lângă votul direct, la urne, noi avem pentru a alege deputații patru posibilități electorale, pentru francezii din străinătate. Întâi de toate, există un birou de vot, care în România se află la București. Cei care nu ajung la București, au trei variante alternative de vot: votul prin procură, votul prin corespondență poștală și, bineînțeles, votul prin internet. Sistemul funcționează eficient, iar eu sunt un exemplu de deputat ales într-un procent de 70% prin internet”, declară Pierre-Yves Le Borgn’.
Citiți principiile noastre de moderare aici!