Introducerea programului Prima Casă, în iunie 2009, a oferit un adevărat debușeu pieței rezidențiale autohtone, pe parcursul perioadei de recesiune, conform unei analize realizate de unul dintre cele mai importante portaluri de pe piaţa imobiliară românească. Pe fondul unei creditări anterior restricționate, acesta a generat o creștere semnificativă a posibilităţilor de cumpărare ale populației și, implicit, a cererii de locuințe. Numărul de tranzacții a crescut, ceea ce, ca urmare a legii cererii și ofertei, a frânat în mod vizibil ritmul de scădere al prețurilor.
Suma medie solicitată pentru apartamentele (noi și vechi) disponibile spre vânzare la nivel național a scăzut cu 41% în primul an de recesiune, de la 2.058 de euro pe metru pătrat util în momentul de vârf al pieței (martie, 2008), până la 1.211 euro pe metru pătrat înainte de intrarea în vigoare a inițiativei guvernamentale (mai, 2009).
Ulterior, în perioada 2009-2014, pretențiile proprietarilor s-au mai diminuat, cumulat, cu circa 15% față de valoarea maximă atinsă înainte de criză, ajungând până la un nivel minim de puțin sub 900 de euro pe metru pătrat. În această perioadă, suma de 60.000 de euro a devenit un adevărat etalon de preț, la început mai rigid, apoi mai flexibil, pentru cele mai căutate tipuri de locuințe, respectiv apartamentele cu două și trei camere.
În principalele orașele ale României, piața a atins pragul de jos la jumătatea anului 2014. Din luna iunie, locuințele din Timișoara au început să recupereze din declinul început în 2008. Din acel moment, preţurile au fost în continuă creştere, dar departe de ceea ce era în 2008. Chiar şi aşa, preţurile din Timişoara rămân, faţă de cele din Bucureşti şi Cluj, oraşul ardelean fiind vedetă la capitolul creştere.
O altă schimbare apărută pe piaţa imobiliară se referă la tipul de locuinţe cumpărate. Astfel, de la apartamentele de peste 100.000 de euro, interesul a trecut spre cele mai ieftine. În 2008, 70% dintre cumpărătorii de apartamente erau interesați de proprietăți mai scumpe de 100.000 de euro, 9% dintre clienți aveau un buget cuprins între 80.000 și 100.000 de euro, 10% s-ar fi încadrat între 60.000 și 80.000 de euro, iar 11% ar fi plătit până la 60.000 de euro pentru o locuință.
Citiți principiile noastre de moderare aici!