„Se tot discută despre utilizarea cianurilor. Este cel mai utilizat proces de extragere modernă a aurului, se foloseşte de ani bun de zile la Roşia Montană, încă din 1951. Actualele tehnologii permit ca la finalizarea procesului tehnologic apa rămasă în urma prelucrării să aibă în componenţă cam aceiaşi concentraţie ca şi apa de râu”, ne-a declarat Dragoş Tănase. El a prezentat numeroasele efecte pe care proiectul de exploatare al aurului din această zonă îl va avea asupra întregii zone. Investiţiile efectuate de compania deţinută de Gabriel Resources în domeniul arheologic şi al renovării sitului istoric Roşia Montană vor permite transformarea zonei în una cu un turism bine pus la punct. „Până am demarat acest proiect nimeni nu auzise de zona protejată de la Roşia Montană. Noi am investit deja milioane bune de euro pentru revitalizarea întregii zone, aceasta nu va fi distrusă, doar aproximativ 26% dintre locuinţe sunt afectate de proiect. Vatra satului nu va fi în niciun fel afectată. Noi deţinem aproximativ 200 de case vechi, o parte dintre acestea au fost deja renovate. Noi dorim ca întreaga zonă să fie revitalizată. Turismul se va dezvolta, micile afaceri la fel. Noi am dorit păstrarea oamenilor în zonă, dar nu am putut să ridicăm un nou sit de case, fiind împiedicaţi de ONG-uri”, a mai declarat Tănase.
Şeful companiei a mai spus că cea mai mare parte a sumelor ce vor fi investite va rămâne în România. Estimările efectuate, referitoare atât la investiţiile directe, dar şi la cele adiacente, inclusiv revitalizarea şi curăţarea zonei după finalizarea exploatării, arată că inputul adus în economia românească va fi de aproximativ 19 miliarde de euro.
Citiți principiile noastre de moderare aici!