„Cu toate că guvernanţii se plâng că avem foarte multe persoane cu dizabilităţi şi că ele sunt din ce în ce mai multe, creând senzaţia că ele ar fi false persoane cu handicap, starea de fapt arată că, comparativ cu Europa, ele sunt mult mai puţine, în sensul că noi avem 3-4 la sută persoane cu dizabilităţi, în timp ce media europeană este undeva la 10 la sută. Asta înseamnă că există mai multe mecanisme care fac ca multe persoane care într-adevăr ar avea nevoie să le fie recunoscut statutul de persoană cu dizabilitate nu pot să acceseze acest statut. Există nişte prevederi legale şi medicale care fac ca unele persoane cu dizabilităţi să nu aibă acest statut, există o barieră legată de ruşine sau ignoranţă a unor persoane care ori nu ştiu că pot să obţină acest statut, ori le este ruşine”, spune psihologul Mugur Ciumăgeanu, prezent în acest sfârşit de săptămână la Timişoara, unde a luat parte la dezbaterea cu tema „Angajarea persoanelor cu dizabilitati. Bune practici la nivel local”, organizată de ActiveWatch, Agenţia de Monitorizare a Presei.
„Societatea în ansamblu nu cunoaşte problemele persoanelor cu dizabilităţi, nu este destul de incluzivă. Noi cu toţii avem impresia că persoanele cu dizabilităţi înseamnă un loc inclus în parcare şi o rampă. Societatea nu ştie cu adevărat care sunt problemele acestor persoane şi nu are cunoştinţe că acestea pot fi variate şi cu nevoi diferite. Una este să ai o dizabilitate senzorială de vedere, alta este să ai un diagnostic psihiatric”, mai crede Mugur Ciumăgeanu. Acesta a făcut şi câteva precizări legate de legislaţia românească în domeniu, care preferă metoda punitivă decât recompensa când vine vorba de firmele care trebuie să angajeze persoane cu handicap.
„Avem o lege care spune că un angajator cu mai mult de 50 de angajaţi fie va plăti o sumă la stat, fie va angaja persoane cu dizabilităţi sau servicii ale unei unităţi protejate. Problema este că angajatorii, de multe ori, din necunoştinţă, din temere, din comoditate, preferă să plătească această mică amendă şi să nu se intereseze cum ar putea face mai mult. Noi încercăm să găsim soluţii şi acesta e un scop al întâlnirii şi nu suntem pentru soluţii punitive, ci, mai degrabă, pentru soluţii stimulative, în care firma să aibă un suport real în momentul în care angajează persoane cu dizabilităţi. Persoanele cu dizabilităţi trebuie să se facă vizibile, să treacă peste prejudecăţi, că dizabilitatea nu angajează şi noi suntem convinşi că toate persoanele pot şi merită să-şi găsească un loc pe piaţa muncii”, a adăugat psihologul.
La întâlnirea de la Timişoara au mai fost prezenţi reprezentanţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Timiş şi ai Fundaţiei Pentru Voi. Conform acesteia din urmă, în Timişoara firmele Continental şi Smithfield au angajat mai multe persoane cu dizabilităţi.
Cele mai relevante informaţii culese după dezbatere vor fi adunate într-o culegere de bune practici la nivel local, care va fi distribuită către primării, consilii judeţene, direcţii generale de asisteţă socială şi protecţia copilului şi agenţii judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din întreaga ţară.
Citiți principiile noastre de moderare aici!