„Învățământul românesc suferă de o subfinanțare cronică, structurală și profundă. Instituțiile de învățământ din România au sarcina de a gestiona sărăcia distribuită de Guvern”, a declarat Marilen Pirtea, rectorul Universităţii de Vest Timişoara.
Putem spune că liderul UVT se alătură protestelor studenţilor şi acuză sistemul de dezinteres. Cu toate că în Legea Educației și prin Pactul pentru educație se prevede alocarea a minim 6% din PIB educației, acest lucru nu a fost pus în practică niciodată. Chiar mai mult, România este departe și de media UE, care alocă în medie 5,25% din PIB educației. Raportat la procent din PIB, cea mai mare finanțare de care a beneficiat învățământul din România a fost cea din 2008, reprezentând 4,4%.
În ciuda promisiunilor constante de a face din învățământ o prioritate, România se regăsește în coada clasamentului UE privind cheltuielile cu învățământul (conform Institutului de Statistică), fiind departe de dezideratul de 6% din PIB, stabilit prin Legea Educației Naționale.
„Mesajul transmis de Guvern prin alocarea unui procent de 2,5% din PIB pentru educație este acela că educația nu reprezintă o prioritate națională. Răspunsul “nu sunt bani” este inacceptabil deoarece este vorba de o valoare relativă, nu absolută, iar procentul alocat reprezintă de fapt cât de important este domeniul educației în politica națională”, mai spune Pirtea.
România se poate „lăuda” că a investit doar 200 euro/an pentru educarea unui cetățean, spre deosebire de Danemarca, spre exemplu, care alocă peste 3500 euro anual în acest sens.
Citiți principiile noastre de moderare aici!